Îngrăşămintele cu azot sunt o componentă cheie în producţia culturilor de câmp. Îngrăşământul reprezintă o medie de 36% din costurile operaţionale ale unui fermier la cultura porumbului, 35% la grâu şi 30% la sorg, conform USDA. Având în vedere importanţa aplicării îngrăşămintelor pentru a îndeplini obiectivele de randament pentru majoritatea culturilor de câmp, o escaladare rapidă a preţurilor îngrăşămintelor ar afecta şi mai mult activităţile şi deciziile din ferme.
GRAFICUL CREŞTERII PREŢULUI LA ÎNGRĂŞĂMINTE
Datele privind costurile de producţie din statul Iowa – luat ca etalon pentru cheltuielile din fermele americane datorită locaţiei centrale şi a importanţei sale în producţia de culturi de câmp – indică o scădere constantă a preţurilor îngrăşămintelor din 2013 până în 2017, înainte de a creşte treptat până în 2019. La sfârşitul anului 2021, preţurile îngrăşămintelor au început să crească din nou, odată cu creşterea preţurilor la gazele naturale, un element primar în producţia de îngrăşăminte cu azot.
COSTURI MAI MARI CU 45%, ÎN DECEMBRIE
Până în decembrie 2021, preţurile medii lunare spot ale gazelor naturale la centrul de distribuţie Henry Hub din Louisiana, aşa cum sunt publicate de US Energy Information Administration, au fost cu 45% mai mari decât în decembrie 2020. Fermierii americani folosesc trei forme principale de îngrăşământ cu azot: amoniac anhidru, uree şi azot lichid.
PREŢURILE VOR CREŞTE ÎN CONTINUARE!
Serviciul de Cercetare Economică de pe lângă USDA estimează o creştere anuală de 235% a preţului la amoniacul anhidru, de 149% la uree şi 192% la azotul lichid. Analiştii se aşteaptă acum la noi creşteri de preţ, ceea ce în mod inevitabil va pune o presiune mare pe producători începând cu anul de comercializare 2022/23.
Ce se întâmplă cu criza îngrăşămintelor în Europa? Dar în lume? Care este evoluţia preţurilor la îngrăşăminte? Cum gestionează alţii această problemă majoră pentru agricultură şi cum răspund autorităţile din România?
Ce spun fermierii noştri? Ce spun specialiştii agronomi?
Care sunt efectele crizei asupra agriculturii şi alimentaţiei pe termen mediu şi lung?
Se va ajunge la o „ecologizare forţată” a agriculturii din cauza îngrăşămintelor prea scumpe sau indisponibile?
La toate aceste întrebări jurnaliştii FERMA MEDIA GRUP vor încerca să răspundă prin instrumentele specifice pe care le avem la dispoziţie. Vom publica pe site-ul nostru www.revista-ferma.ro informaţii actuale, cu declaraţii oficiale şi ştiri din actualitatea internă şi internaţională, cu puncte de vedere ale fermierilor. Toate acestea, prin CELULA DE CRIZA FERMA, platformă lansată de echipa noastră în 2020, odată cu agravarea epidemiei de Covid-19 şi apariţia primelor efecte negative asupra agriculturii.
