Luna mai este una dintre cele mai aglomerate perioade în lucrări agricole, când pe câmp au răsărit culturile de primăvară, în timp ce la culturile de toamnă trebuie să facem tratamentele fitosanitare.

RAPIŢA
Combaterea dăunătorilor de primăvară

În ultimi ani, rapiţa a devenit una dintre culturile importante care se seamănă toamna, cultură care tinde să ocupe suprafeţe tot mai însemnate în majoritatea zonelor agricole din ţară. Recolte sporite şi de calitate superioară cu costuri cât mai reduse nu se pot obţine decât prin aplicarea unor tehnologii specifice de combatere a dăunătorilor, care să permită o valorificare superioară a resurselor naturale şi a inputurilor.

Din păcate, anul acesta majoritatea suprafeţelor ocupate cu rapiţă au fost întoarse, din cauza secetei severe care s-a manifestat cu preponderenţă toamna trecută. Totuşi, pe unele sole rapiţa a reuşit să treacă relativ bine de iarnă. Ar fi fost ideal ca odată cu reducerea suprafeţelor de rapiţă să scadă şi rezerva biologică de insecte dăunătoare, dar din păcate acestea au rămas la fel de numeroase.

Tocmai de aceea, cine a avut noroc şi a rămas cu rapiţa pe teren, trebuie neapărat să efectueze tratamente în vegetaţie împotriva dăunătorilor de primăvară, în caz contrar aceştia se pot concentra pe plantele de rapiţă rămase în câmp, producând importante pierderi de recoltă.

Unul dintre principalii dăunători ai culturii de rapiţă care se manifestă în primăvară este gândacul lucios (Meligethes aeneus) şi are răspândire generalizată în culturile de rapiţă. Pagubele sunt produse prin hrănirea adulţilor în bobocii nedeschişi, dar mai ales de către larvele care atacă bobocii şi organele florale.

Adulţii au corpul oval, lucios, negru, cu reflexe de verde metalic, lungimea corpului variind între 2 şi 2,7 mm. Larvele mature au culoarea albă-cenuşie, cu capul şi picioarele brune şi lungimea corpului de până la 4 mm. Dăunătorul are o generaţie pe an, iernează ca adult în sol, la 2-3 cm adâncime.

Apariţia adulţilor în primăvară are loc la sfârşitul lunii aprilie. Iniţial se hrănesc în florile pomilor fructiferi sau ale diferitelor plante ierboase sau lemnoase spontane, iar apoi se concentrează pe rapiţă, după îmbobocirea acesteia.

Ouăle sunt depuse în bobocii florali, eşalonat până în mai-iunie. După 8-15 zile apar larvele care se hrănesc cu organele florale. La completa dezvoltare, după 25-30 zile, larvele părăsesc floarea şi pătrund în sol, unde îşi construiesc loji speciale pentru transformarea în pupă. Noii adulţi încep să apară în vară şi după o scurtă perioadă de hrănire se retrag pentru hibernare.

Tratamentele în vegetaţie se fac cu următoarele produse avizate: Actara 25 WG (0,1 kg/ha), Biscaya 240 OD (0,3 l/ha), Decis Mega 50 EW (0,150 l/ha), Fastac 10 EC (0,075 l/ha), Karate Zeon (0,150 l/ha), Mavrik 2 F (0,2 l/ha), Mospilan 20 SG (0,150 kg/ha), Nuprid 200 SC (0,275 l/ha), Proteus OD 110 (0,450 l/ha), Sumi Alfa 5 EC (0,2 l/ha), Warrant 700 WG ( 0,080 kg/ha), Warrant 200 SL ( 0,275 kg/ha).
Cu câteva zile înainte de efectuarea tratamentelor la rapiţă, trebuie anunţaţi crescătorii de albine.

GRÂUL DE TOAMNĂ
Ploşniţele cerealelor – principalii dăunători ai grâului

La cultura grâului de toamnă, ploşniţele cerealelor reprezintă şi pentru anul 2012 principalul grup de insecte dăunătoare. Atacul, determinat în principal de specia Eurygaster integriceps, se eşalonează de la desprimăvărare şi până la recoltare. Sunt înţepate toate părţile plantei: tulpina, frunza, spicul şi boabele în spic.

Pagubele sunt diferenţiate: primăvara adulţii hibernanţi se hrănesc pe organele vegetative, iar daunele sunt doar de natură cantitativă, în timp ce noua generaţie se hrăneşte exclusiv pe boabele din spic iar daunele sunt de natură calitativă. Când boabele sunt atacate în faza coacerii în lapte (BBCH 71-77) se produce o degradare totală a lor sau numai o şiştăvire, dacă atacul a avut loc către sfârşitul coacerii (BBCH 83-89).

Ca urmare a înţepării boabelor, de către larve şi adulţii nou formaţi, se înregistrează reducerea greutăţii boabelor, scăderea valorii culturale a seminţelor, precum şi deprecierea calităţilor de panificaţie ale recoltei atacate.

Tratamentele se fac şi în afara arealului de dăunare

Pentru anul acesta, în arealul de dăunare care include judeţe din Dobrogea, Muntenia, Oltenia şi Moldova se preconizează aplicarea de tratamente chimice pentru combaterea larvelor pe suprafeţe mai mari decât în anii precedenţi. Ca de obicei, cele mai mari suprafeţe estimate pentru tratament sunt situate în judeţele Constanţa, Teleorman, Călăraşi, Dolj, Giurgiu, Ialomiţa, Olt, Tulcea şi Brăila.

În funcţie de evoluţia dăunătorului şi a densităţilor înregistrate, tratamentele pot depăşi suprafeţele estimate, astfel încât să acopere toate solele unde se depăşeşte pragul economic de dăunare (PED), acordându-se o atenţie deosebită lanurilor pentru producerea de sămânţă.

Din cauza impactului negativ, deosebit de puternic asupra recoltei, a arealului foarte întins pe care se găseşte dăunătorul, precum şi a densităţilor extrem de mari de insecte/mp, din noua generaţie, protecţia chimică constituie, în etapa actuală, o verigă principală a tehnologiei de cultivare a grâului în România, fiind cu atât mai necesară în lanurile destinate producerii de sămânţă.

Tratamentele se efectuează cu unul dintre produsele avizate: Actara 25 WG (0,07 kg/ha), Actelic 50 EC (1,0 l/ha), Biscaya 240 OD (0,2 l/ha), Calypso 480 SC (0,1 l/ha), Decis Mega 50 EW (0,150 l/ha), Fastac CE, EC (0,1 l/ha), Faster 10 CE (0,1 l/ha), Mospilan 20 SG (0,1 kg/ha), Novadim 40 EC (3,0 l/ha), Nuprid 200 SC (0,275 l/ha), Nuprid Al 200 SC (0,275 l/ha), Sumi Alpha 2,5 CE, EC (0,4 l/ha), Sumi Alpha 5 EC (0,2 l/ha), Warrant 700 WG ( 0,080 kg/ha), Warrant 200 SL ( 0,275 kg/ha).

PORUMB ŞI FLOAREA SOARELUI
Gărgăriţa frunzelor de porumb

La culturile de porumb şi floarea soarelui, dacă nu s-a efectuat tratamentul la sămânţă sau a fost efectuat necorespunzător putem avea probleme cu gărgăriţa frunzelor de porumb (Tanymecus dilaticollis Gyll). Acest dăunător pune probleme în special în zonele de sud şi sud-est ale ţării. De asemenea, dăunătorul se găseşte şi în zona de vest a ţării, în nord-estul Moldovei, în partea sudică a judeţelor Vâlcea, Argeş, Dâmboviţa, Prahova, Buzău, dar atacul nu este la fel de mare ca în zonele din sud.

Anual, peste un milion de hectare cultivate cu porumb sunt atacate de gărgăriţa frunzelor de porumb, intensitatea atacului variind de la un caz la altul. Este o specie monovoltină (o singură generaţie pe an), ciclul biologic se desfăşoară cu preponderenţă sub pământ (stadiile de ou, larvă, pupă, adult hibernant). Adulţii apar la sfârşitul lunii martie, începutul lunii aprilie, când temperatura solului depăşeşte 9 °C.

La INCDA Fundulea, adulţii hibernanţi de Tanymecus dilaticollis au apărut încă din ultimele zile ale lunii martie. Perioada de viaţă activă a adulţilor este în jur de 80 de zile. O femelă poate depune până la 100 de ouă la o mică adâncime în sol.

Insecta produce daune culturilor de porumb şi de floarea soarelui când acestea se află în faza de 2-3 frunze, retezând plantele de la colet, fapt ce duce la distrugerea în masă a culturilor sau prin roaderea aparatului foliar (uneori frunzele pot fi roase în totalitate). Când plantele se află într-o fază mai avansată de vegetaţie, adulţii rod părţile laterale ale limbului foliar (sub formă de trepte).

Pentru plantele care depăşesc faza de 4-5 frunze gărgăriţa frunzelor de porumb nu mai prezintă o ameninţare.
Se recomandă efectuarea tratamentelor în vegetaţie, doar ca tratament de corecţie, acolo unde nu s-a făcut tratamentul seminţei sau dacă acesta s-a efectuat defectuos. Produsele avizate sunt: Actara 25 WG (0,1 kg/ha), Decis Mega 50 EW (0,15 l/ha), Karate Zeon (0,15 l/ha).

Emil GEORGESCU

PLOŞNIŢA CEREALELOR
Pragul economic de dăunare

Pentru adulţii hibernanţi, PED-ul este diferenţiat astfel: peste 7 exemplare/mp, pentru solele cu o stare de vegetaţie foarte bună şi mai puţin de 5 sau numai 3 adulţi/mp pentru solele cu vegetaţie şi densităţi necorespunzătoare, cum este cazul multor sole cu grâu în acest an.

Pentru larve, PED-ul se diferenţiază în funcţie de destinaţia culturii: 5 larve/mp pentru solele cu grâu de consum şi de 3 larve/mp, pentru solele pentru producerea de sămânţă. Cu menţiunea că PED-ul pentru larve este stabilit în cazul unor culturi cu o stare normală de vegetaţie.

GĂRGĂRIŢA PORUMBULUI
75 specii de plante gazdă

Tanymecus dilaticollis este un dăunător polifag. Deşi porumbul este planta preferată a acestei insecte, adulţii migrând pe această cultură de la răsărire, totuşi în condiţiile ţării noastre s-au semnalat 34 de plante gazdă, iar în lume, 75 de specii de plante din diferite familii botanice.

Mazărea nu este consumată de adulţii de Tanymecus, fiind repelentă pentru aceştia. Este o plantă care asigură cele mai nefavorabile condiţii pentru creşterea şi dezvoltarea acestui dăunător, poate de aceea mazărea ar trebui să fie reconsiderată în asolamente.

Reguli stricte la aplicarea tratamentelor

Recomandarea generală este de a respecta dozele produselor. Acestea au fost stabilite în urma unor experienţe riguroase în condiţii de câmp, în diferite locaţii din ţară, în condiţii diferite de mediu şi de sol.

Doza recomandată asigură cea mai eficientă combatere a insectelor dăunătoare, o doză prea mare nefiind justificată din punct de vedere economic. De asemenea, nu este recomandat să trataţi cu acelaşi produs de două ori consecutiv, ci să le alternaţi, pentru a evita fenomenul de rezistenţă a insectelor dăunătoare la insecticid.