Am accesat, aşadar, site-ul bursadepestetulcea.ro şi am aflat că Bursa de peşte – e vorba de obiectivul construit la Tulcea cu bani europeni – a fost luată în administrare de SN Casa Română de Comerţ Agroalimentar Unirea SA, ca Punct de Lucru. Scopul acestui demers este ”crearea unui mecanism economic de tip bursă, capabil să tranzacţioneze peşte şi produse pescăreşti rezultate din activitatea de pescuit comercial şi acvacultură din Delta Dunării, Marea Neagră şi pescuitul costier”.
Licitaţii… congelate
Planuri mari, dar haideţi să vedem care sunt, deocamdată, realizările, în condiţiile în care bursa a fost, după cum am precizat, construită cu bani europeni. Potrivit unei informaţii publicate pe site, sistemul este în testare. Ultimele licitaţii înregistrate pe site sunt, de fapt, primele şi datează din ziua lansării bursei electronice, adică din 25 aprilie. Scriu acest articol, azi, 3 mai, şi până în prezent, nici o altă licitaţie nu a mai fost înregistrată. Ce-i drept, de Paşti, românii obişnuiesc să pună pe masă carne de miel, eventual de curcan, nu peşte! Licitaţiile înregistrate pe site par mai degrabă simulate, postate acolo ca să dea un punct de pornire bursei electronice, decât licitaţii adevărate. Au fost scoase la vânzare cantităţi de câteva sute de kilograme de novac/sânger, scrumbie congelată, plătică, crap şi caras. Un singur client ar fi achiziţionat 300 kg de scrumbie congelată, cu preţul de 18,53 lei/kg. Vânzător, Casa de Comerţ Unirea. Cumpărători 0.
Sistem în testare
De ce ar mai fi nevoie de o bursă de peşte în versiune electronică, dacă la Tulcea deja există, ba chiar a fost inaugurată cu mare fast, o bursă de peşte cu sediu şi hală, adică în lumea reală, nu pe internet? Sau viceversa, cum zicea Caragiale, de ce a mai fost nevoie de bursă de peşte cu sediu şi hală, dacă, iată, comerţul poate fi organizat şi pe o platformă virtuală? Adevărul este că, deocamdată, nu funcţionează nici bursa reală, nici aia virtuală. La sediu mai e de lucru, iar pe site sistemul e în testare. Funcţionarii statului român, deşi cheltuiesc atât bani europeni, cât şi bani din bugetul naţional, încă nu reuşesc să pună în funcţiune acel ”mecanism de tip bursă”, care să regleze cererea şi oferta în piaţa peştelui. Statul român, prin Camera de Comerţ Unirea, şi-a propus să creeze o ”piaţă concurenţială funcţională care să permită asociaţiilor de pescari şi pescarilor să obţină cele mai bune preţuri de vânzare”. Adică să obţină preţuri mari, dar cine va oferi aceste preţuri? Poate tot statul român, prin entitatea anterior menţionată, dar atunci nu mai vorbim de o piaţă concurenţială. MADR mai asigură că ”Acest sistem este pus la dispoziţia comercianţilor fără perceperea vreunei taxe. Noutatea o constituie intervenţia Casei de Comerţ Unirea care va achiziţiona peştele rămas după finalizarea procedurii de licitaţie prin negociere directă şi îl va introduce într-un circuit rentabil de fabricaţie sau de valorificare. Astfel, pescarii pot să îşi expună oferta zilnică de peşte proaspăt ce va putea fi licitat de către cumpărătorii ce se vor autentifica în sistem”. Rămâne de văzut în ce ”circuit rentabil” va intra peştele cumpărat de stat de la pescarii care nu au reuşit să-l vândă pe platforma electronică administrată tot de stat. De unde va avea Camera de Comerţ Unirea bani să cumpere peşte? In 24 aprilie, prin HG, capitalul social a fost majorat cu 93.000.000 de lei, ca să aibă firma de stat bani pentru ”eficientizarea activităţii de pescuit, însemnând organizare şi consolidarea unor mecanisme de valorificare (vânzare – cumpărare) peşte şi produse din peşte”. Ca să nu ne facem griji că s-ar putea strica peştele nevândut! Şi încă ceva: sloganul ceauşist ”Nici o masă fără peşte” a fost scos de la naftalină, figurând chiar pe site-ul bursadepestetulcea.ro.
Un articol publicat în revista Ferma nr. 9/236 (ediţia 15-31 mai 2019)
