Mărimea corpului (ramei) la un animal adult este constantă, dar depozitele de grăsime şi muşchii variază în funcţie de starea nutriţională şi fiziologică. Evaluarea condiţiei corporale (stării de întreţinere) constă în aprecierea rezervelor corporale de lipide şi proteine.

Aceste rezerve sunt extrem de importante în perioada de stabulaţie pentru că sunt utilizate în ultima parte a gestaţiei, la începutul lactaţiei şi în momente de restricţie (lipsă alimente, stres etc.).

Metode de evaluare

Determinarea stării de întreţinere se poate face obiectiv, prin metode care au la bază sacrificarea şi biopsia, sau orientativ, prin palpaţie şi aprecierea vizuală a animalului.

Menţionez că în ţara noastră caprinele sunt asimilate greşit la ovine şi ca urmare nu există o metodă standardizată pentru aprecierea stării de întreţinere bazată pe acordarea de note. De aceea, voi prezenta câteva metode de evaluare folosite în alte ţări şi care se pot aplica şi în fermele de la noi. Mă refer la exploataţiile medii şi mari, nu la gospodăriile populaţiei unde caprele sunt puţine şi pot fi întreţinute mai uşor.

• Evaluarea zonei lombare la caprele de carne, în Australia (figura 1), se face folosind note de la 1 la 4 (1 – foarte slab; 2 – slab; 3 – mediu; 4 – gras). O schemă similară se utilizează şi în Africa. La 1 aproape că nu există muşchi care să acopere articulaţiile intervertebrale, iar la 4 muşchii acoperă în întregime, în plan orizontal şi vertical, vertebrele lombare. La aceste animale, modificarea punctajului cu un punct corespunde cu o schimbare ce reprezintă 12% din greutatea corporală.

Acest sistem de apreciere a zonei lombare nu este aplicabil în fermelor de capre crescute pentru lapte, deoarece la acestea cea mai mare parte a grăsimii este stocată în abdomen. Chiar şi animalele foarte grase au puţină grăsime subcutanată. Această aptitudine este de fapt una de adaptare la situaţiile în care furajul se găseşte în cantităţi insuficiente.

Suprafurajarea în prima parte a gestaţiei determină depunerea unor depozite considerabile de grăsime intraabdominal ceea ce reduce capacitatea de ingestie şi duce la o balanţă energetică negativă, creând condiţii pentru manifestarea toxiemiei de gestaţie.

Aprecierea condiţiei corporale poate conţine erori deoarece dacă, la palpare, se simte puţină grăsime situată subcutan, aceasta poate fi stocată în cantităţi mari intraabdominal. Dacă la necropsie se constată o cantitate mică de grăsime depozitată în mezenter, înseamnă că animalele au parcurs o perioadă îndelungată de subnutriţie.

• Aprecierea condiţiei corporale la caprele pentru lapte este de fapt o medie a punctajului acordat pentru zona lombară şi zona sternală (tabel). Pentru fiecare din aceste zone se poate acorda un punctaj de la 0 la 5, având ca subdiviziuni 0,5 puncte. Punctajul acordat zonei sternale (figura 2) este foarte bine corelat cu ponderea ţesutului adipos la capră, iar cel acordat zonei lombare reflectă mai bine ponderea ţesutului muscular. În final, media poate avea diviziunea 0,25 puncte ce corespunde cu 1,5% lipide conţinute de corp.

APRECIEREA STĂRII DE ÎNTREŢINERE
(Body Contidion Scoring)

Figura 1: Aprecierea condiţiei corporale la capre, în Australia

Figura 2: Aprecierea zonei sternale pentru stabilirea punctajului

Condiţia corporală, reflectată prin punctajul obţinut, este utilizată cu succes pentru monitorizarea programului de hrănire în creşterea intensivă şi extensivă. Perioadele critice ce afectează starea de întreţinere (apreciată prin punctaj mai scăzut) sunt: perioada de repaus, ultimele două săptămâni de gestaţie, primele 6 săptămâni de lactaţie şi momentul scoaterii de pe păşune. Caprele pentru lapte au nevoie de rezerve corporale la fătare pentru a susţine producţia de lapte în prima parte a lactaţiei.

În Franţa, la caprele crescute în sistem intensiv, punctajul este cuprins între 2,25 şi 3,5 în repaus şi între 2,75 şi 3,5 la fătare. Acest punctaj nu trebuie să scadă sub 2 în vârful lactaţie (45 zile de lactaţie) şi să nu scadă cu mai mult de 1,25 imediat după fătare.

Valorile mari ale acestui punctaj sunt necesare în managementul fermelor de capre pentru a obţine performanţe de producţie şi reproducţie bune.

Am speranţa ca în viitor, odată cu înmulţirea fermelor de capre crescute semiintensiv şi intensiv, să existe şi să se aplice şi în ţara noastră o metodă de apreciere a stării de întreţinere, pentru a evita fluctuaţiile în producţia de carne şi lapte.

ACORDAREA PUNCTAJULUI LA CAPRELE PENTRU LAPTE