Pornind de la zero şi cu o investiţie de două milioane de euro, Alin Androne a construit în Tărpiu o fermă de lapte care combină genetică performantă, tehnologii de ultimă generaţie şi o organizare aproape autonomă a activităţilor.

Pentru mulţi fermieri din România, robotul de muls este încă o tehnologie a viitorului. În judeţul Bistriţa-Năsăud, însă, acesta devine tot mai mult o realitate a prezentului. În ultimii ani, zona s-a transformat într-un adevărat „El Dorado” al automatizării în fermele de lapte, pe măsură ce tot mai mulţi crescători au ales să investească în roboţi de muls şi în sisteme inteligente de management al efectivului.

Printre ei se numără şi Alin Androne, un tânăr fermier din Tărpiu, comuna Dumitra, care a ales tehnologia LELY pentru a dezvolta pe cont propriu o afacere sustenabilă în sectorul laptelui, bazată pe automatizare şi pe bunăstare animală.

O investiţie de 2 milioane de euro

Absolvent de Inginerie Economică şi Management în Agricultură la USAMV Cluj-Napoca, acesta s-a ocupat iniţial de creşterea bovinelor pentru carne, însă din cauza constrângerilor legate de costuri şi management a renunţat la această activitate în urmă cu trei ani, alegând să parieze pe vaca de lapte.

Tranziţia a fost posibilă cu ajutorul unui proiect european finanţat prin Submăsura 4.1, care a permis construirea de la zero a unui grajd modern şi implementarea tehnologiilor robotizate. „Pe mine m-a costat aproximativ 200.000 de euro partea de cofinanţare. Valoarea totală a proiectului a fost undeva la două milioane de euro”, spune fermierul. O parte din bani a provenit din resurse proprii, inclusiv din vânzarea unor terenuri moştenite şi din economii.

Interesant este că o parte din capitalul necesar a venit şi dintr-un proces câştigat în instanţă. Alin aplicase anterior pentru programul „Instalarea tânărului fermier”, însă proiectul nu a fost contractat din cauza unei interpretări legislative. După patru ani de litigiu, fermierul a câştigat procesul şi a primit suma de 40.000 de euro, bani folosiţi ulterior pentru cofinanţarea noii investiţii.

Genetică bună, producţii pe măsură

Nucleul efectivului de animale a fost format din 45 de juninci gestante achiziţionate de la Carmolact, iar alte 30 de vaci adulte au fost aduse din Ungaria. Astăzi, ferma numără un efectiv de aproximativ 140 de capete, dintre care 100 sunt vaci adulte, iar circa 65 se află în lactaţie.

Rasa predominantă este Bălţata cu Negru Românească. Producţia medie zilnică se apropie de 40 de litri de lapte pe cap de vacă, performanţă cu care puţine exploataţii de dimensiuni similare se pot lăuda. „Avem vaci care dau şi 65 de litri pe zi. Laptele are un conţinut de grăsime de aproximativ 3,9%, valorile variind în funcţie de structura efectivului şi de intrarea în producţie a junincilor tinere”, a ţinut să menţioneze tânărul de 38 de ani.

Mulsul robotizat, cheia eficienţei în fermă

Una dintre principalele motivaţii pentru trecerea la vaca de lapte a fost posibilitatea de a utiliza mulsul robotizat. „Tehnologia Lely ne-a motivat. Am văzut că se poate face fără prea multă muncă, mai ales partea de muls. În mod normal trebuie să ai oameni care să se trezească la cinci dimineaţa şi să stea în sala de muls. Din ce în ce mai greu găseşti oameni pentru asta”, explică Alin Androne.

Robotul de muls a fost instalat acum aproximativ trei ani, odată cu inaugurarea adăpostului. Adaptarea vacilor a fost surprinzător de rapidă. „Într-o săptămână s-au obişnuit toate. A fost puţin mai greu la început, când am învăţat tot efectivul deodată, dar după aceea lucrurile au mers de la sine”, spune fermierul. În prezent, vacile sunt mulse în medie de 2,5 ori pe zi, iar datele despre producţie şi sănătatea animalelor sunt monitorizate prin aplicaţia digitală Horizon.

Furajare complet automatizată

În urmă cu ceva timp, ferma a făcut un nou pas spre automatizare, odată cu instalarea sistemului Vector, un robot de furajare de ultimă generaţie. Alin Androne este, de altfel, primul fermier din România care utilizează noua generaţie Vector.

„De când a fost instalat, producţia a crescut cu aproximativ doi litri pe vacă. Probabil pentru că furajele sunt distribuite şi noaptea. Dar şi pentru că hrana este mereu proaspătă. Am observat că a crescut activitatea ruminală, iar acesta este un indicator important al sănătăţii animalelor”, consideră tânărul antreprenor.

Înainte furajarea era realizată cu remorcă tehnologică şi presupunea aproximativ patru ore de muncă zilnic. Între timp, a fost instalat şi un al doilea robot de muls Lely Astronaut, care ar urma să fie pus în funcţiune anul acesta. „Nu ne grăbim pentru că încă nu avem efectivul necesar pentru a lucra cu ambii roboţi”, argumentează tânărul.

Vector Next, mai mult decât un simplu upgrade

Deşi din punct de vedere vizual Vector Next nu diferă cu mult faţă de generaţia anterioară, în realitate vorbim de un upgrade tehnologic semnificativ. „Noul Vector are o autonomie mai mare faţă de modelul anterior, dar şi o tracţiune mai bună. Robotul este mai compact şi mai eficient energetic, iar sistemul de încărcare şi distribuire a furajelor a fost optimizat pentru o funcţionare mai rapidă şi mai precisă”, ne-a explicat Stelian Cotigă, manager de service Lely Center Târgu Mureş.

De asemenea, spune el, software-ul de control permite o planificare mai flexibilă a raţiilor şi a frecvenţei de distribuire, astfel încât hrana poate fi livrată mai des şi în cantităţi adaptate nevoilor fiecărui grup de animale. Practic, Vector Next nu doar automatizează furajarea, ci o face mai constantă şi mai predictibilă, contribuind la o digestie mai bună şi, implicit, la creşterea producţiei de lapte.

„Acum pregătim bucătăria furajeră pentru trei zile. Ne-am uşurat foarte mult munca. Aş putea spune despre mine că sunt un fermier de oraş”.
ALIN ANDRONE, crescător de vaci de lapte în jud. Bistriţa-Năsăud

Când tehnologia lucrează pentru fermier

În ansamblu, ferma lui Alin Androne funcţionează aproape autonom, cu o mare parte din activităţi preluate de roboţi. De la muls şi furajare, până la monitorizarea stării de sănătate a animalelor, tehnologia lucrează permanent, iar rolul fermierului este mai degrabă acela de manager care urmăreşte şi coordonează procesele din fermă.

Pe lângă robotul de muls şi sistemul Vector pentru furajare, în exploataţie sunt utilizate şi alte echipamente automatizate Lely, precum sistemul Calm pentru hrănirea viţeilor, robotul Discovery pentru curăţarea pardoselilor şi robotul Collector, care contribuie la menţinerea igienei în adăpost. Toate aceste soluţii transformă ferma într-un sistem bine sincronizat, în care tehnologia face mare parte din muncă.

O FERMĂ ADMINISTRATĂ DE LA DISTANŢĂ

Automatizarea a redus semnificativ necesarul de muncă manuală. Ferma funcţionează cu un singur angajat, iar proprietarul intervine doar pentru activităţi punctuale. „În principiu, avem cam trei ore dimineaţa şi trei ore seara. Dacă nu sunt fătări sau alte probleme, acesta este programul. De multe ori noaptea nu e nimeni în fermă”, spune năsăudeanul.

Sistemele digitale monitorizează permanent animalele, iar medicul veterinar are acces direct la datele din aplicaţie. „Dacă o vacă mănâncă mai puţin sau rumegă mai puţin, aplicaţia te avertizează. Practic, faci prevenţie mult mai uşor. De când folosim sistemul acesta, nu am avut mortalităţi”, afirmă fermierul.