În ferma lui Alexandru Baciu, secerişul s-a încheiat la vreme. Grâu a pus puţin (300 de hectare), în schimb a avut 1.200 ha de orz şi 400 de rapiţă. „La orz, ca şi la grâu am obţinut aproximativ cam aceeaşi producţie medie (6.400 kg/ha şi, respectiv, 6.500 kg/ha)”, a precizat fermierul.
Necazul la rapiţă
La rapiţă, cultivatorul a păţit un necaz. Şi îl explică într-un mod cel puţin pitoresc.„Am realizat o producţie mică, în jur de 3.000 kg la hectar! Am dat-o în bară că a fost bolnavă şi am crezut că suntem noi deştepţii pământului şi nu am mai tratat-o!”
Alexandru Baciu a vândut totul, în afară de grâu! „Mai am ceva rapiţă în stoc, puţină, vreo 600 de tone, dar restul am vândut tot că e sărăcie mare că trebuie să dăm bani la… cămătari, adică la bănci. Luăm utilaje agricole! Ne bucurăm ca fraierii: , «mamă ce utilaje!» şi când îţi vine să dai banii înapoi constaţi că tot ce ai muncit trebui să-i dai la leasing!”, ne-a declarat cu o anumită ironie şi un pic de revoltă fermierul.
„Preţul grâului, mic, ca pâinea să fie ieftină să nu iasă oamenii în stradă!”
Când am adus în discuţie chestiunea preţurilor, am fost surprins de răspunsul primit, dar mai ales de comentariul specialistului. „Anul agricol este bun. Ca şi preţurile! Noi ne-am învăţat să ne văităm! Astea sunt preţurile peste tot în lume; la cereale sunt mici! Preţul grâului este unul social în toată lumea, este mic ca să fie pâinea ieftină şi să nu iasă oamenii în stradă că nu au ce mânca! Depinde de măiestria şi dibăcia fiecărui fermier să facă producţie! Să roage la Dumnezeu – că cea mai credincioasă breaslă este cea a agriculturilor: «Dă Doamne să plouă!, Dă Doamne să nu bată piatra! Dă Doamne de toate»!”
„Trebuiau bani pentru echipamentele de udare!”
În ferma cultivatorului, dar şi în judeţul Călăraşi, după cum ne-a declarat, culturile de primăvară (floarea-soarelui şi porumbul) se prezentau excepţional. dar trebuie ploaie. „Floarea nu ar mai avea nevoie de apă multă, însă cu porumbul e jale dacă nu plouă la începutul acestei luni (august). Deja au început să se usuce frunzele de jos în sus. Despre irigat, nici vorbă: e muncă în zadar, dai apă într-o parte, iar până revii pe aceeaşi suprafaţă solul este uscat. Şi ar mai fi ceva de spus. S-au dat banii pentru reparaţi staţii, canale, dar nu pentru achiziţionarea de echipamente de irigat! Vine apa pe canal şi sunt producători agricoli care nu au cu ce uda. Cu cana?”, s-a întrebat nemulţumit Alexandru Baciu, liderul Asociaţiei Cultivatorilor de Cereale şi Plante Tehnice Călăraşi.
