După ce ani de zile s-a luptat cu buruienile în sistemul de agricultură ecologic, fermierul bănăţean încearcă acum să-şi calibreze tehnologiile pentru a face faţă provocărilor climatice şi pentru a-şi optimiza costurile pe hectar.
Pentru campania de semănat din această toamnă, Dacian Sabău a dorit să testeze tehnologia strip-till, adică semănatul direct cu prelucrare în benzi, o metodă extrem de utilă pentru conservarea umidităţii solului şi reducerea compactării, prin limitarea numărului de treceri. Pentru început la cultura de rapiţă, dar se gândea deja să adopte această soluţie şi la cerealele păioase.
Tehnologie relativ simplă, dar extrem de eficientă
Echipamentul cu care a intrat la semănat este construit în Polonia şi se numeşte Czajkowski STK 400 Stip-Till. A ales acest utilaj pentru două mari avantaje pe care le consideră a fi deosebit de importante.
- „În primul rând, pentru faptul că, spre deosebire de alte semănători directe, aceasta nu întoarce solul şi este mai puţin agresivă, iar îngrăşămintele sau amendamentele pot ajunge până în zona de prelucrare.
- În al doilea rând, există posibilitatea reglării distanţei dintre benzi. Noi în momentul de faţă lucrăm la 45 cm, dar se poate configura şi la 70 cm”, ne-a explicat Dacian.
E un sistem destul de simplu, dar care se pliază perfect pe nevoile sale. Pentru că suprafeţele pe care le exploatează au o structură a solului nisipoasă. Asta înseamnă că în anii cu precipitaţii, neavând materie organică, se compactează foarte mult. Adică partea fină aderă la partea grosieră şi se întăreşte uşor.
Prelucrare şi semănat într-o singură trecere
Semănătoarea cu care Dacian Sabău a lucrat în această toamnă are un principiu de funcţionare specific şi câteva particularităţi aparte. Modelul STK 400 are o lăţime de lucru de 4 metri, ceea ce îl face potrivit pentru fermele de dimensiuni medii şi mari. Acest lucru permite prelucrarea rapidă şi eficientă a solului într-un timp scurt. Construcţia sa robustă îi permite să reziste la condiţii de lucru dificile, inclusiv pe solurile grele sau compactate.
STK 400 este echipat cu discuri speciale care taie resturile vegetale înainte de prelucrarea benzii, precum şi cu organe active care deschid brazdele şi pregătesc patul germinativ pentru semănat. Acest lucru permite o prelucrare eficientă chiar şi în condiţii de sol acoperit cu mulci sau resturi vegetale.
Vezi cum s-a descurcat Czajkowski STK 400 Stip-Till în ferma lui Dacian Sabău!
Cum îşi alege hibrizii de rapiţă?
Tânărul fermier a întârziat cu cel puţin trei săptămâni campania de semănat din cauza condiţiilor improprii înfiinţării culturilor de toamnă. Iniţial renunţase complet la gândul de a mai semăna rapiţă, dar precipitaţiile din a doua jumătate a lunii septembrie l-au determinat să revină asupra acestei decizii. Mizează de obicei pe hibrizi Dekalb, Pioneer şi KWS. „Prefer hibrizii care au o bună rezistenţă la iernat şi la îngheţurile târzii din primăvară. Am avut un an în care frunzele au îngheţat efectiv, dar plantele şi-au revenit ulterior. De asemenea, mă interesează gradul de ramificare. Pentru că din anumite motive poţi rămâne cu un număr mic de plante în primăvară şi atunci e important ca planta să fie viguroasă şi să ramifice foarte bine pentru a nu pierde din productivitate. Nu în ultimul rând, mă interesează rezistenţa la boli. Spre exemplu, anul trecut a plouat foarte mult şi a fost dificil de intervenit, inclusiv cu drona”, îşi justifică Dacian alegerea.
Carenţe nutritive în sol
În toamna aceasta şi-a propus să înfiinţeze cel puţin 100 de hectare cu rapiţă, minim 200 de hectare cu grâu şi până în 100 de hectare cu orz, urmând ca în primăvară să cultive doar sorg şi ceva lucernă. „Mizăm pe culturile de toamnă pentru că riscurile sunt mult mai mici”, argumentează bănățeanul. Este pentru prima dată însă când seamănă direct. „Până acum nu am folosit acest sistem pentru că nu am întrunit condiţiile necesare. Am suprafeţe care au fost 12-13 ani în agricultura ecologică şi, pentru că nu am folosit substanţe chimice, sunt anumite carenţe în sol, în special în ceea ce priveşte fosforul. Pe de altă parte, prin acest semănat direct mi-am propus să reduc costurile pe hectar. Şi mă refer aici în primul rând la consumul de motorină şi la economiile importante de îngrăşăminte, care sunt cel mai uşor de cuantificat. Desigur, rezultatele vor veni în timp”, admite acesta.
Prefer să am un hibrid de rapiță nu atât de productiv, dar care să fie mai rezistent la presiunea bolilor. – DACIAN SABĂU, Fermier în jud. Timiș
IPOCRIZIA BRUXELLES-ULUI
În ceea ce priveşte politicile agricole, fermierul din judeţul Timiş crede că Europa se află pe un drum greşit. „Olandezul, pe bune dreptate, nu înţelege de ce vaca lui poluează şi camionul care-mi transportă mie hrana nu poluează. Ce ecologie făceam eu când duceam grâul în Italia sau Germania mii de kilometri şi după aia se întorcea sub formă de paste în pungi certificate bio? Aşa numitul Green Deal e bun în esenţă. Dar trebuie să vedem ce amprentă de carbon au produsele pe care le consumăm. Şi eventual să se taxeze la raft în funcţie de cât poluează acel produs”, afirmă Dacian Sabău.
Şi îl mai intrigă ceva…
…importurile ieftine şi concurenţa neloială. „Cum să fac eu faţă concurenţei din Ucraina, când ei produc acolo mult mai ieftin? Iar în final produsele lor intră în Uniunea Europeană fără taxe vamale. Se creează un dezechilibru. Şi statul spune că nu poate interveni în piaţă. Dar aici e vorba de siguranţa alimentară a noastră. Dacă aduci şrot de soia modificată genetic din Argentina sau din Brazilia, atunci măcar vino cu nişte măsuri de compensare a fermierilor europeni pentru diferenţa de cost”, sugerează Dacian.
ÎN CĂUTAREA UNUI ASIGURĂTOR SERIOS
Dacian Sabău recunoaşte că 2024 este un an pe care ar vrea să-l uite cât mai repede, dar de la care a şi avut multe de învăţat. Speră să nu mai repete anumite greşeli, cum ar fi faptul că a renunţat să-şi asigure culturile, deşi a devenit clar că este o necesitate şi nu doar un moft această opţiune, însă e hotărât să caute un partener mai serios decât cel cu care a colaborat în trecut. „Sunt prea multe nuanţe pe care asiguratorii le aduc în discuţie când se pune problema de a oferi despăgubiri, iar unele daune nu sunt luate în considerare”, a constatat Dacian. Din agricultura ecologică spune că a rămas doar cu experienţa, pentru că din punct de vedere financiar nu a fost o reuşită pentru el. „Probabil am făcut şi eu greşeli iar timpul îmi va demonstra unde am greşit”, spune tânărul bănăţean.