O mână întinsă vine, însă, şi din partea sectorului privat. Un hypermarket a lansat un program integrat de susţinere a fermierilor români care vor să îşi certifice activitatea în sistem ecologic.
Potrivit datelor publicate de Agerpres, până acum s-au înscris în program două sute de fermieri, din care 75 sunt eligibili pentru a începe conversia în sistem eco. Produsele recoltate în perioada conversiei vor ajunge pe rafturile magazinelor cu o etichetă specială, de tranziţie – ‘în conversie la BIO’ – iar după certificare, cu eticheta ecologică, în conformitate cu normele europene. Desigur, cei 75 de fermieri eligibili vor încasa subvenţiile acordate de Uniunea Europeană pentru agricultura ecologică, dar cel mai important lucru e că retailerul care girează programul le va prelua recolta.
Procesarea eco, un vis frumos
Secretarul de stat în MADR, Daniel Botănoiu, prezent la lansarea programului, a semnalat în speechul său un aspect important: dezvoltarea procesării produselor certificate ecologic. România stă oricum slab în ceea ce priveşte procesarea produselor agricole în general, deci cu atât mai slab stă cu procesarea unor produse eco: ”Vrem să avem mai multe sume alocate pe partea de procesare, cu o cofinanţare pentru a susţine dobânzile subvenţionate la bănci, să creăm aceste oportunităţi fermierilor”. Ce frumos sună! Precizez în context că există SM 4.2 în cadrul PNDR, numită ”Sprijin pentru investiţii în prelucrarea/comercializarea şi/sau dezvoltarea de produse agricole”. Recent, directorul-general al AFIR, Adrian Chesnoiu, a afirmat public că ”peste 270 de unităţi de procesare beneficiază de finanţare nerambursabilă prin Programul Naţional de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020, valoarea totală a celor 278 de proiecte contractate de către Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale depăşind 190 de milioane de euro.”
La aşa intensitate a absorbţiei fondurilor europene, mă gândesc că ar fi fost loc pentru destule oportunităţi şi pentru fermierii sau antreprenorii care ar fi intenţionat să proceseze produse eco. Numai că printre obiective nu regăsim şi încurajarea procesării certificate ecologic. Iar acest obiective au fost fixate aici, la Bucureşti.
LIPSESC DATELE OFICIALE DIN 2018
Prezent la eveniment, Daniel Botănoiu a afirmat că ”România trebuie să ajungă la o suprafaţă de 500.000 de hectare certificate în agricultură bio până în 2021, în condiţiile în care în prezent există în jur de 364.000 de hectare şi 10.000 de beneficiari înregistraţi, iar piaţa de profil a crescut cu circa 30% în ultimii ani”. Din două una: ori Daniel Botănoiu a rămas la datele din 2016, când, într-adevăr, aveam nu 10.000, ci 10.562 de operatori, deşi suprafaţa nu era de 364.000 ha (cea mai mare suprafaţă totală înregistrată până acum fiind 289.251 ha în 2014), ori secretarul de stat are informaţii referitoare la anul 2018, care nu au fost publicate pe site. În acest din urmă caz, desigur, saltul ar fi spectaculos: de la 8434 de operatori câţi au fost în 2017, la 10.000, câţi a numărat dl. Botănoiu, şi de la 258.471 ha, câte au fost în 2017, la 364.000 ha, câte a susţinut domnia sa că avem la ora actuală în România. Dacă acestea sunt datele reale privitoare la agricultura ecologică, atunci să le publice pe site, în continuarea celor din 2017. Chiar ar avea ministerul cu ce să se laude, ar putea organiza o conferinţă de presă numai cu acest subiect. Vă daţi seama, de câţiva ani numărul operatorilor scade vertiginos, iar suprafaţa totală s-a tot redus începând cu 2013 până în 2016, abia în anul 2017 înregistrând un reviriment. Dacă le voi vedea publicate ca atare pe site, ceea ce înseamnă că au fost comunicate şi Comisiei Europene, pentru Eurostat, poate voi renunţa la rezerve. Până atunci consider aceste date ca fiind mult prea optimiste.
Articol publicat în revista Ferma nr. 13/240 (ediţia 1-14 august 2019)