În condiţiile climatice actuale, cercetarea agricolă este veriga cea mai importanţă pentru agricultură.

Unii cercetători muncesc din greu pentru ameliorarea şi crearea unor soiuri şi hibrizi rezistenţi, toleranţi şi productivi în condiţiile acestor schimbări climatice. Pe vânt, pe ploaie şi pe o căldură sufocantă, îi zăreşti prin loturile demo sau în câmpurile de ameliorare, notându-şi fiecare element caracteristic în parte. Aceşti oameni zi de zi aduc noutăţi în ameliorarea plantelor, pentru ca noi să avem pe masă o pâine gustoasă sau un mălai de calitate superioară, care merge foarte bine cu un ulei de floarea soarelui presat la rece.

Aşa am găsit-o şi pe Georgeta Dicu, pe care abia o zăreai în lotul demonstrativ de la Fundulea.

Reporter: Georgeta, de mult timp nu am mai văzut un lot de porumb aşa de frumos! Câţi hibrizi sunt aici?

Georgeta Dicu: Ne aflăm în loturile demo ale companiei Expert Agribusiness de la Fundulea, cu 22 de hibrizi, dintre care hibrizii noştri comerciali sub numele CERA şi hibrizii noi EXPERT, care sunt în testare la ISTIS în anul I, II şiIII pentru înregistrare şi cu care suntem pe piaţă de doi ani.

Reporter: De la şosea se vede bine, dar când intri în lan, constaţi că plantele suferă totuşi de lipsa apei!

Georgeta Dicu: Da. Este nevoie de apă. Precipitaţii au fost. În luna mai am avut peste 80 l/mp, în iunie până la 15 iunie au fost peste 150 l/mp. Până acum (21.07) am depăşit deja o lună de când nu mai plouă. Apa nu este suficientă, plantele au crescut, s-au dezvoltat vegetativ foarte mult. Vom vedea dacă la această densitate, plantele s-au înrădăcinat destul de bine pentru ca resursa de apă şi de hrană să ducă producţia la final. Este nevoie de apă în continuare.

Ca tehnologie aplicată, semănatul s-a făcut pe 16 aprilie, am zis eu întotdeauna, ziua perfectă pentru semănat. A germinat şi răsărit în 10 zile cu o densitate destul de mare – 75 mii de boabe/ha, iar răsărirea a fost bună, densitatea în acest moment variind între 70 şi 72 mii plante/ha, destul de mare spun eu. Nu recomand astfel de densităţi la semănat.

Aici am aplicat şi o tehnologie specială, datorită faptului că pe 30 mai porumbul a fost distrus de o grindină puternică. Toată masa foliară a fost distrusă şi a trebuit să intervin cu un tratament complex şi puternic de trei foliare, ca să refacem masa foliară, să poată pleca repede în vegetaţie. Am închis rănile provocate de grindină şi am salvat lotul!

Reporter: E bine să avem şi o densitate mai mică?

Georgeta Dicu: Eu am exagerat un pic cu densitatea. Dar pentru că a fost un an bun, am vrut să văd cum se comportă hibrizii noştri la o densitate mai mare. Nu recomand mai mult de 68-70 mii pl/ha la semănat, ca să rămână cel puţin 65-68 mii pl/mp recoltabile, în funcţie şi de grupa de maturitate a hibrizilor cultivaţi.

Arşiţa e mai rea decât seceta pedologică

Reporter: Unii fermieri spun că porumbul nu trebuie irigat prea des, pentru ca el să-şi coordoneze rădăcina în profunzime. Altfel va fi leneş…

Georgeta Dicu: Aşa este, doar că am văzut ce s-a întâmplat anul acesta pe vestul ţării. Aprovizionarea solului cu apă până la 15 iunie, poate 1 iulie, a fost bună. Problema nu e seceta pedologică, ci arşiţa atmosferică, iar atunci când arşiţa se instalează foarte devreme, în faza de 8-12 frunze, până la apariţia paniculului, şansele ca plantele să-şi revină sunt mult mai mici. Pentru că pe plante cu greu le mai scoatem din acest stres termic. Degeaba avem apă în sol dacă avem arşiţă. Plantele suferă extrem de mult, iar în această situaţie trebuie început irigatul devreme.

Reporter: Poţi explica ce face planta în exces de umiditate sau la secetă excesivă?

Georgeta Dicu: Când planta are exces de umiditate, cum este această situaţie, în fazele timpurii şi cu o tehnologie bine aplicată, se dezvoltă o masă foliară foarte bogată, ceea ce nu este în avantajul plantei atunci când după acea perioadă se instalează seceta şi arsiţa. Ceea ce se întâmplă exact acum la noi. Pentru că ea a dezvoltat masă vegetativă foarte multă, consumă rezerva de apă şi substanţele nutritive.

A venit arşiţa şi seceta, rezervele de apă şi de hrană se cam duc şi vedem cât o mai poate duce planta. Acum, plantele sunt încă verzi, stresul termic nu s-a instalat atât de puternic, ele îşi revin pentru că temperaturile de noapte au fost scăzute, în jur de 20 grade. Atunci când planta nu are rezerve, şansele ei sunt foarte mici. Se creează acel decalaj fantastic între apariţia stigmatelor şi înfloritul paniculului, polenizarea nu mai are loc, iar plantele nu mai fac producţie.

Este bine să avem precipitaţii în fazele timpurii de creştere, iar arşiţa ar fi mai bine să se instaleze după polenizare, după formarea bobului.

Reporter: Dar la grâu a fost bine.

Georgeta Dicu: La grâu a fost bine, pentru că la venirea ploilor el şi-a format producţia. Au fost ceva pierderi, din cauza ploilor abundente din luna iunie, au mai fost şi vânturile puternice care au culcat în unele locuri lanurile, ceea ce face să scadă greutatea hectolitrică, conţinutul de proteină şi glutenul. În iunie, când grâul intră în faza de coacere, asemenea ploi pot afecta producţia.

Reporter: Dacă aplici tehnologia care trebuie, cu ceva noroc şi de ploaie, orice hibrid poate da o producţie bună.

Georgeta Dicu: Aşa este. Avem exemplul de anul trecut în care, pe sudul ţării, nici un hibrid nu a performat. Adică, nu avem acel hibrid ideal cu înrădăcinare profundă, cu toleranţă maximă la secetă şi arşiţă. Pentru că acestea sunt două însuşiri foarte importante, care sunt condiţionate genetic de un complex de gene şi nu de una singură, care sunt foarte greu de ameliorat. Nu putem avea rezistenţa totală, avem doar toleranţă, mai mare sau diferenţiată în funcţie de hibrid.

Iar în ceea ce priveşte productivitatea, categoric diferă în funcţie de grupa de maturitate a hibrizilor, dar în cadrul aceleiaşi grupe, diferă foarte puţin în aceleaşi condiţii. Dacă avem aceleaşi condiţii şi aceeaşi tehnologie, ceea ce am încercat să fac eu aici, cu siguranţă la final diferenţele de producţie între hibrizi, pe aceeaşi grupă de maturitate, vor fi destul de mici.

Reporter: Câtă muncă e în spatele obţinerii unui hibrid şi ca să creezi un hibrid tolerant, nu rezistent la secetă, la ce genă se ”umblă”?

Aflaţi răspunsurile din Revista FERMA, ediţia 1-14 septembrie 2021 !

 Cumpără revista FERMA în varianta electronică de AICI !

Va urma…

un articol de

AURELIA MĂTURARU