Fermierii au identificat deja modalităţi de a folosi tehnologiile digitale pentru a face practicile agricole existente mai precise şi mai eficiente. Spre exemplu, 50% dintre producătorii de lapte din Europa folosesc aplicaţii software pentru a urmări şi optimiza sănătatea animalelor lor. Agricultura de precizie variază de la practici simple cu costuri reduse, cum ar fi înlocuirea duzelor de pulverizare pentru a evita utilizarea excesivă a substanţelor chimice, până la tehnologii mult mai complexe, care implică valorificarea „big data” şi a inteligenţei artificiale, pentru a înţelege mai bine variabilitatea condiţiilor climatice şi impactul acestora asupra culturilor agricole.

Care sunt adevăratele provocări?

Euractiv a organizat la sfârşitul anului trecut o dezbatere online în care a încercat să identifice care sunt nevoile fermierilor vizavi de noile provocări cu care se confruntă aceştia post-pandemie şi în contextul războiului declanşat de Rusia în Ucraina, care a alimentat o criză ce deja pune presiuni suplimentare asupra securităţii alimentare la nivel global, nu doar european. Dar dincolo de dorinţa de a performa în acest mediu ostil, există încă numeroase bariere în calea adopţiei noilor tehnologii. Pentru că multe dintre sisteme necesită conectivitate de înaltă calitate în zonele rurale, abilităţi digitale îmbunătăţite şi garanția legală că fermierii vor putea beneficia pe deplin de investiţiile lor.

Fermele au de câştigat

Aşa cum sublinia în intervenţia sa Gaëlle Marion, din partea DG-Agri, gradul de adoptare a agriculturii de precizie este încă destul de scăzut în rândul statelor membre ale UE. „Aceste tehnologii necesită cunoştinţe, consiliere şi investiţii. De asemenea, ele trebuiesc adaptate chiar şi pentru fermele de dimensiuni mici. Dar dincolo de aceste aspecte, noile metode de producţie au avantajul de a fi mai eficiente din punct de vedere al utilizării resurselor şi creează un impact mai mic asupra mediului şi climei, ceea ce oferă fermierilor şansa de a fi mai competitivi”, a argumentat aceasta.

Eliminarea decalajului digital

Pe de altă parte, Franc Bogovič, membru al Comisiei de agricultură din Parlamentul European, a evidenţiat importanţa conectivităţii la internet în zonele rurale. „Criza Covid a accelerat această nevoie. În trecut, au existat multe dezbateri despre acest decalaj digital, dar în contextul pandemiei nevoia de conectivitate în mediul rural a devenit şi mai clară. Până la urmă, este o chestiune ce ţine de securitatea alimentară. Aşa cum s-a putut observa în timpul pandemiei, când s-au dezvoltat acele mici platforme digitale care conectează producătorii şi consumatorii”, a remarcat slovenul, care este la rândul său fermier.

Partajarea datelor, o problemă veche

Invitat şi el la dezbatere, Pekka Pesonen, secretarul general al organizaţiei Copa-Cogeca, a adus cu această ocazie în discuţie tema partajării datelor, un subiect de altfel destul de sensibil printre fermieri. Şi, spunea el, a existat în timpul precedentului executiv o tentativă privind elaborarea unui cod de bune practici la nivel european pentru partajarea datelor, însă fără un rezultat concret din punct de vedere legislativ. „Am identificat atunci necesitatea aplicării unor măsuri pentru compensarea riscurilor pe care le-am întrezărit. Şi cred că este corect să spunem că, dacă instituţiile UE şi statele membre nu urmăresc acest lucru suficient de atent, vom avea o problemă în domeniul concurenţei pe lanţul valoric din cauza cumulării de date relevante în mâinile a foarte puţini operatori, ceea ce ar fi împotriva intereselor societăţii şi împotriva intereselor fermierilor în general”, este de părere reprezentantul celei mai puternice structuri asociative a fermierilor din spaţiul comunitar.

Scepticismul fermierilor

Pentru a face posibil un astfel de schimb de date la nivel de fermă în întreaga Europă, Comisia s-a angajat să creeze un spaţiu comun de date agricole, ca parte a strategiei europene de date, pe care a prezentat-o la începutul anului 2020. Dar cercetările au arătat că foarte mulţi fermieri au rezerve în ceea ce priveşte divulgarea acestor date. Potrivit unui studiu realizat în rândul fermierilor germani, doar 1% dintre aceştia s-au arătat dispuşi să partajeze date fără o condiţie prealabilă, în timp ce 13% au spus că nu sunt deloc interesaţi să partajeze, iar restul au declarat că ar face-o doar dacă acest lucru le-ar aduce beneficii suplimentare. Mulţi sunt îngrijoraţi că dezvăluirea unor astfel de date ar putea avea ulterior efecte negative asupra activităţii din fermă. De exemplu, există teama ca nu cumva datele colectate să ajute autorităţile de reglementare să introducă reguli suplimentare sau mai stricte.

Accesibilă tuturor fermelor

Până una-alta, însă, agricultura de precizie are potenţialul de a creşte veniturile fermierilor dacă tehnologiile digitale sunt valorificate pentru a face practicile agricole mai precise, optimizând totodată utilizarea inputurilor. Aceasta nu ar trebui să fie o dezvoltare de nişă, doar pentru cei mai performanţi din sector. Ea ar trebui să vizeze toate tipurile de ferme şi să fie accesibilă tuturor. Astfel de tehnici ar putea fi esenţiale pentru a face agricultura mai ecologică şi mai prietenoasă cu mediul, menţinând în acelaşi timp producţia la nivelurile actuale.

MIZA ASOCIERII

Rămân totuşi destule semne de întrebare. Pe lângă îmbunătăţirea conexiunii la internet, costurile mari de investiţii necesare pentru achiziţionarea multor soluţii din agricultura de precizie pot reprezenta încă o provocare pentru exploataţiile mici. Asocierea ar putea facilita însă achiziţia şi utilizarea în comun a tehnologiilor digitale.

un articol de

LIVIU GORDEA