Pentru că este mereu în contact cu fermierii, am vrut să aflu şi opinia lui cu privire la trendul pieţei de echipamente specifice agriculturii de precizie şi smart farming.

GPS-ul nu ar trebui să lipsească din fermă

Potrivit acestuia, cel mai comun instrument de autoghidare este şi cel mai apreciat de fermierii noştri. Aceştia au „simţit” beneficiile în propriile buzunare. „GPS-urile agricole există pe piaţă de peste 15 ani, dar în ultimii cinci ani au început să fie folosite mult mai mult. Acum au devenit mai populare ca niciodată. Cu o precizie de 2,5 cm de la rând la rând, funcţia de autoghidare îl ajută pe fermier pe toate planurile, atât din punct de vedere al eficienţei cu care se lucrează, rezultând o cultură mult mai frumoasă, cât şi prin economisirea substanţelor, a timpului şi a motorinei. Cu cât fermierul are o suprafaţă mai mare de teren, cu atât câştigurile sunt exponenţial mai mari”, explică Dinu Lascu.

Ce facem cu pulverizarea?

Clienţii Agri Inovaţie sunt fermieri mici şi mijlocii. Despre ei, Dinu Lascu spune că au început să fie mult mai deschişi la tehnologie, într-un timp foarte scurt. Totuşi, agricultorii români nu sunt la fel de interesaţi de tehnologiile de pulverizare, un aspect cel puţin la fel de important ca şi ghidarea. „Am observat că le lipseşte educaţia vizavi de pulverizare, de importanţa dozării, de starea de funcţionare a maşinilor de erbicidat, diuzele corecte… Spre exemplu, mi-a fost foarte greu să vând sisteme de închidere automată a secţiunilor la pulverizare, o funcţie foarte practică, care nici nu necesită o investiţie foarte mare. Fermierilor le plac foarte mul GPS-urile, poate şi pentru că reprezintă ceva vizibil, tangibil. Dar în cazul pulverizării… ei spun că au stropit şi cam asta ar fi tot, ori nu este aşa”, subliniază specialistul.

„Ochiul din cer” – o necesitate

L-am întrebat pe acesta şi despre „ochiul din cer”, respectiv drona, un alt gadget care îi încântă tot mai mult pe agricultori: cât de necesară este o astfel de investiţie? „Nu aş considera drona un moft. Chiar şi un fermier mic ar avea la ce să folosescă drona, însă unul cu o fermă mai mare are nevoie măcar de una. Spre exemplu, înainte de a intra la erbicidat inginerul agronom vine şi se uită, îşi face o impresie cât de cât, dar în câmp vede doar în faţă, câteva rânduri, pe când cu drona putem vedea tot câmpul. Cu o dronă simplă, cu o cameră de calitate foarte bună, putem vedea starea culturii noastre pe întreaga suprafaţă, pentru a decide exact momentul oportun de începere a lucrării de fertilizare, erbicidare. Asta în primul şi cel mai simplu rând. Ulterior, avem drone specializate, dintre care una de pulverizare pentru parcele mici, de cercetare. Cu acestea nu ne adresăm fermierilor, pentru că ele au o capacitate de pulverizare mică, ci doar laboratoarelor de cercetare sau companiilor interesate să-şi testeze produsele”, a explicat Dinu Lascu.

Piaţă în creştere, resurse limitate

În România, piaţa aceasta a tehnologiei, a inteligenţei artificiale, este în creştere. Am putea spune că în ultimii ani a luat o mare amploare, dar nu putem nega că acest trend este dat şi de faptul că am fost mult în urmă. „Când eşti jos ai loc mult unde să creşti”. Dar, avem totuşi o „frână” importantă! „În general, antreprenorii români, fie ei fermieri sau nu, acceptă ideea de a primi fonduri europene, dar când vine vorba de a lucra cu banca sunt foarte reticenţi. Spre exemplu, un fermier vede un sistem de autoghidare, care pentru suprafaţa pe care el o lucrează o consideră investiţie la limită, însă renunţă la ea pentru că are alte cheltuieli mai urgente decât acestea: motorină, seminţe, utilaje etc. Dacă ar fi să-şi facă un mic credit, nu ar mai avea această problemă”, spune specialistul.

Potrivit acestuia, pe de-o parte, mulţi fermieri şi-au atins limita de creditare investind în utilaje şi, pe de altă parte, sunt cei care aşteaptă să pună ban pe ban pentru a putea să-şi cumpere aceste gadgeturi.

Produsul principal al Agri Inovaţie rămâne GPS-ul agricol, pentru anul viitor vizând extinderea gamei de servicii, cu variante îmbunătăţite. „Tot pentru 2020, sperăm să concretizăm mai multe instalări de sisteme de autoghidaj, pentru că produsele au devenit atât de scumpe, încât nu merită ca fermierii să nu foloseasă acest sistem care îi ajută să economisească timp şi inputuri, iar calitatea culturilor să fie mult mai bună”, adaugă Dinu Lascu.

Dinu Lascu: “În momentul în care fermierii şi-au dat seama cât de practic este şi câţi bani economisesc folosind tehnologia de precizie, a avut loc un mare avans, un boom al pieţei”.

DRONA PENTRU CORMORANI, UN SUCCES!

Un proiect nou şi inedit al companiei a fost… drona pentru cormorani. Realizată la cererea unui client cu o fermă piscicolă întinsă pe o suprafaţă de circa 80 de hectare, drona Matrice 210 DWO a bifat un succes neaşteptat. „Ne mândrim că nu mai există aşa ceva în România. {i în lume am căutat cât am ştiut eu pe internet, dar nu am găsit nici măcar ceva similar. Vorbim despre o dronă capabilă să arunce material pirotehnic – artificii – pentru a speria păsările. Înainte de a lansa drona, pierderile erau masive, în jur de 30.000 de euro pe zi, calculând cât peşte poate mânca un cormoran şi la ce greutate poate ajunge peştele respectiv, iar după ce a început să lanseze material pirotehnic, a reuşit să îndepărteze toţi cormoranii. Fără a utiliza vreo metodă invazivă, fără ca aceştia să fie răniţi, pur şi simplu artificia respectivă lansată la altitudinea la care aceste păsări zboară a fost suficientă încât să-i descurajeze să se mai apropie de baltă. Iar în momentul în care nu au mai dispus de un pilot pentru dronă, păsările au revenit în totalitate. De la 5-6 cormorani, care nici nu aterizau pe baltă, au ajuns la 80-90 de cormorani pe zi care vin şi se hrănesc cu peşte”, mi-a spus Dinu Lascu.
Drona se poate configura după specificaţiile cerute, având la dispoziţie de la 1 la 7 poziţii de încărcare. Aria de lansare a materialelor este de până la 4 km şi se poate realiza individual sau la comun. Drona are o autonomie de până la 35 de minute şi o rază de acoperire de până la 5 km.

Reprezentantul Agri Inovaţie susţine că acelaşi tip de dronă ar putea fi utilizat şi în pomicultură, deasupra livezii, în cazul în care ar exista probleme cu păsările. Tot în pomicultură s-ar putea folosi şi drona de pulverizare, întrucât necesită un debit mai scăzut decât în agricultura de masă.