La invitaţia companiei, am participat la evenimentul de prezentare a hibrizilor de sfeclă, desfăşurat în localitatea Aldeşti, judeţul Bacău, în câmpul demonstrativ găzduit de Gheorghe Gheorghiu, a cărui fermă este arondată fabricii de la Roman, aparţinătoare companiei Agrana.
Fermierilor li s-a prezentat o colecţie de 20 de hibrizi de sfeclă produşi de patru companii, din care aceştia au putut alege sămânţa pentru sezonul următor.
„Rămâne să se efectueze şi analiza de laborator care să determine conţinutul de zahăr al rădăcinilor, astfel încât în decembrie sau ianuarie când vor lua decizia soiului pe care îl vor folosi, fermierii să aibă toate datele necesare”, a declarat Gabriela Petrea, director general al Agrana din martie 2011, după plecarea conducerii austriece.
Compania Agrana acordă şi consultanţă fermierilor. Dintre hibrizii prezentaţi la Aldeşti, specialiştii companiei au făcut recomandări fermierilor cu privire la circa 6-8 hibrizi, din care aceştia să-şi aleagă ce doresc în funcţie de bugetul propriu.
Agrana va aborda şi fermierii mici
Societatea Agrana cultivă sfeclă de peste 30 de ani. Pentru anul 2012, Agrana şi-a fixat un obiectiv ambiţios, de a avea cultivate 10.000 ha faţă de cele 8200 ha pe care le-a cultivat anul acesta. „Am rămas în cultură cu 7400 ha, din cauză că am avut secetă în ultimele două luni şi temperaturi scăzute la germinare şi peste iarnă.
Aria pe care se întinde această cultură arondată companiei Agrana porneşte de la Botoşani până la Vaslui. Cel mai mic fermier al Agrana are aproximativ 25 ha, iar în această zonă, judeţele Neamţ şi Bacău, există o sută de fermieri. În portofoliul companiei există poate cei mai mari fermieri din ţară, la Paşcani existând 405 hectare cultivate cu această plantă”, a mai spus Gabriela Petrea.
Pentru a atinge obiectivul propus, Agrana va aborda şi fermierii mici, cu 3-5 ha, pe care îi ajută să crească suprafaţa cultivată prin semnarea unui contract ferm pe baza căruia fermierul va şti din start preţul de achiziţie a sfeclei.
Dar cel mai important este că acest preţ va fi plătit către fermieri în mai multe etape, cel mai important fiind momentul înfiinţării culturii.
Strategia de abordare a fermierilor pentru anul viitor este în curs de definitivare.
Preţul sfeclei e în creştere
Mihai Dimitriu, director executiv al Federaţiei Cultivatorilor de Sfeclă de Zahăr din România, a făcut o scurtă analiză a acestui sector, cu date care ar convinge orice fermier să crească suprafaţa cu această cultură sau să înfiinţeze una. „În ţară există patru procesatori de sfeclă de zahăr, la Oradea, Luduş, Bod şi Roman.
Astăzi este nevoie din ce în ce mai mult de sfeclă de zahăr, pentru că zahărul brut este foarte scump şi depinde foarte mult de preţul burselor internaţionale. În plus, trestia de zahăr nu are acelaşi randament şi mai nou este acreditată din ce în ce mai mult pentru producţia de etanol.
Astfel, s-a schimbat abordarea strategică şi se încurajează cultivarea de sfeclă de zahăr, aceasta având toate atuurile atât pentru fermieri cât şi pentru procesator: pentru anul 2011, preţul tonei de sfeclă a plecat de la 26 de euro, iar Agrana a fost prima companie care a demarat negocierile cu fermierii, iar preţul oferit este de 35 de euro/tonă.
Tendinţa este de creştere atât a preţului pe tonă cât şi a suprafeţei cultivate. Preţul dat ca referinţă de Agrana este acum aplicat şi de celelalte companii şi este cuprins într-un contract ferm semnat la înfiinţarea culturii”, a explicat Mihai Dimitriu.
Sfecla este cea mai subvenţionată cultură
Subvenţiile pentru acest sector se situează la o valoare de 647 euro/ha. Potrivit lui Mihai Dumitriu, aceasta este subvenţia cea mai mare dintre toate culturile europene. „Această valoare a subvenţiei este cea acoperitoare doar pentru înfiinţarea culturii, fermierii având la dispoziţie şi subvenţiile pe care ministerul agriculturii le acordă pentru motorină.
Concluzia: sfecla de zahăr este cea mai subvenţionată cultură din ţară. Dacă facem un calcul, împreună cu subvenţia şi cu ceea ce primeşte de la procesator, un fermier poate primi în total 51 euro/tonă, în momentul în care luăm ca medie o producţie de 40 de tone/ha. Această cultură devine rentabilă la o producţie brută de peste 40 tone/ha. La aceste cifre, ar trebui să vorbim de un profit între 600-800 de euro pe hectar”.
Deşi sfecla tinde să devină una dintre cele mai profitabile culturi, aşa cum a fost mulţi ani în trecut, există o reticenţă a fermierilor pentru a o cultiva. Dumitriu a explicat că reţinerea fermierilor este dată de „o tehnologie complicată şi destul de costisitoare, dacă o comparăm cu rapiţa.
Este o cultură care trebuie ţinută în mână şi supervizată consecvent, de 2-3 ori pe săptămână. Chiar şi fermierul la care ne aflăm a avut ceva probleme de erbicidare, lucru care se vede, dar fiind aproape de recoltare nu mai prezintă un risc atât de mare.
Această cultură este dificilă încă de la pregătirea patului germinativ, ca şi tehnologie. Pentru partea de recoltat, Agrana a rezolvat parţial această problemă prin achiziţionarea unei flote de combine de recoltat de la Holmer, cu care ajută fermierii. Anul acesta este un an de excepţie în sens negativ. Oradea a semănat 4400 ha şi a ajuns să aibă în cultură doar 2200 ha.
Per total, în România există 18.000 de hectare recoltabile. În urmă cu 10 ani, în zona aceasta existau 12.000 de fermieri. Dacă în vremurile de vârf, în ţara am avut 25.000 de cultivatori şi o suprafaţă de 100.000 de ha cultivate, acum avem 1460 de fermieri, iar media de suprafaţă este de 14,6 ha pe exploataţie”, a adăugat Dumitriu.
Randamentul culturii în zahăr/ha lasă de dorit
… atât din punct de vedere cantitativ cât şi calitativ, avertizează Dumitriu. „Dacă la noi vorbim de producţie cu o medie de 40 de tone pe ha, în alte ţări vestice vorbim de producţii spre 60 de tone. Dar acestea nu mai numără în funcţie de producţia brută ci prin cantitatea de zahăr obţinută la hectar.
La acest capitol suntem deficitari, pentru că vorbim de 5-6 tone la ha în timp de ţările competitive au un randament de 10-12 tone de zahăr la ha”, a precizat Mihai Dumitriu.
În numărul următor vom reveni cu informaţii referitoare la hibrizii de sfeclă de zahăr şi la tehnologia folosită în câmpul experimental pe care l-am vizitat.
Avem nevoie de 23 mii ha cultivate anual
Având în vedere media de cultură, suprafaţa necesară semănată cu sfeclă ar fi de 22-23 mii de hectare, astfel încât să producem complet cantitatea de zahăr pe care avem voie să o procesăm conform sistemului de cote, spune Mihai Dimitriu.
Sistemul actual al cotelor închide fabrici
Mecanismul cotelor de zahăr al UE nu este profitabil pentru România. „Dacă privim la nivel european, restructuratea sectorului nu a fost făcută înţelept. Ca urmare a deciziilor de acum câţiva ani, 82 de fabrici s-au închis şi am ajuns să avem un deficit de zahăr pe care îl importăm din pieţe din afara spaţiului european”, a mai spus Mihai Dumitriu.
Potrivit acestuia, în abordarea viitoarei Politici Agricole Comune există trei scenarii pentru sectorul zahărului:
• păstrarea cotelor;
• fiecare ţară să îşi asigure 70% din necesar din producţia proprie, restul de 30% fiind tranzacţionat din diverse surse;
• renunţarea definitivă la sistemul de cote.
„Acesta din urmă este cel mai rău scenariu pentru România, pentru că nu avem forţa altor ţări mari precum Franţa, Germania sau Marea Britanie. Cea mai bună variantă ar fi cea de-a doua, când am putea să ne producem intern 70%, ceea ce ar însemna o creştere pentru piaţa internă. Acum producem o cincime din necesarul naţional”, a explicat Dumitriu.
