Ghidul ar da liber la presupuneri, interpretări, subînțelegeri de situații care ar indica vinovăția fermierului care accesează fonduri europene. Acest mod de lucru este cu atât mai grav cu cât chiar actualul ministru al Agriculturii, Achim Irimescu, recunoaște că „multe dintre proiectele încadrate la condiții artificiale, s-a dovedit ulterior că nu au fost așa”.
După publicarea Ghidului, în noiembrie 2015, consultanții au luat foc, iar AFIR a decis să supună documentul dezbaterii. Consultarea publică s-a încheiat pe 22 ianuarie 2016. Scopul declarat: realizarea unui „îndrumar clar, aplicabil unitar, concis și cu adevărat util pentru a impulsiona absorbția corectă a banilor europeni.”
Condițiile artificiale din PNDR au fost cap de listă la discuția dintre ministrul Achim Irimescu și comisarul european pentru Agricultură Phil Hogan, pe 18 ianuarie, la Bruxelles. „Anul trecut am dezangajat circa 1 miliard de euro pe PNDR 2007-2013, la care se adaugă peste 600 milioane de euro corecții financiare aplicate celor două agenții de plăți. (…) Multe dintre proiectele pe care noi sau auditorii europeni le-au încadrat la condiții artificiale, s-a dovedit ulterior că nu au fost așa”, a spus Irimescu, la întoarcerea în țară.
Acesta a precizat că a discutat cu comisarul european și despre litigiile pierdute de AFIR în instanță. Ar fi mai multe proiecte care ar trebui finanțate în continuare, însă nu s-a găsit încă o soluție pentru acestea.
Potrivit MADR, 29.000 de proiecte din PNDR 2007-2013 care aveau plăți efectuate de cel puțin 25% au putut să facă tranziția pe noul PNDR 2014-2020.
Profilul fermierului care vrea fonduri necuvenite
Iată câteva dintre situațiile și acțiunile considerate de AFIR drept condiții artificiale:
– Ferme construite una în imediata vecinătate a celeilalte, înlesnind astfel colaborarea celor două societăți solicitante de finanțare nerambursabilă. Cu alte cuvinte, dacă ghinionul te face vecin cu un alt fermier care vrea și el bani prin PNDR, s-ar putea să fiți refuzați amândoi;
– Hala de producție sau spațiul de desfășurare a activității comune între mai mulți solicitanți, societăți sau beneficiari, fără delimitări sau cu delimitări formale, utilități comune;
– Birouri identice sau unele lângă altele, cu delimitări formale;
– Aderarea la o cooperativă sau la o altă formă de asociere nu aduce nici un beneficiu fermierului, fiind făcută formal, cu scopul de a obține punctaj suplimentar;
– O cooperativă agricolă este înființată recent (sau chiar anterior depunerii cererilor de finanțare) – fără însă să deservească în mod real intereselor membrilor, respectiv să desfășoare activitatea menționată în statut – doar pentru ca membrii să beneficieze de punctaj suplimentar sau de sprijin mai mare.
Cum sunt dovedite, oare, ultimele două condiții artificiale? Cum stabilește inspectorul AFIR că o cooperativă a fost înființată doar cu scopul accesării banilor europeni?
Articol publicat in revista Ferma nr.2(163) 1-14 februarie 2016
