Povestea a început în urmă cu cinci ani, în condiţii nu tocmai fireşti, chiar cu accente tragice. „Sunt marinar, profesie ce îmi asigură un anumit suport şi confort financiar, dar, fiind tânăr, în ale tinereţii valuri, nu prea am economisit banii, adică munceam ca să am ce cheltui! În anul 2012 am avut un accident de maşină, în urma căruia am suferit destul de mult. După ce am dat cu capul în copac cu un ATV şi am stat vreo două săptămâni în comă, am realizat că la un moment dat trebuie să fac ceva care să-mi configureze siguranţa viitorului, atunci când nu voi mai putea să navighez”,ne-a declarat Adrian Leica,întos recent dintr-un voiaj în Marea Caraibelor.

Aşa că s-a orientat către cătină pentru că, îşi zicea el, „această cultură nu suferă de nicio boală mai acătării, e un boschet ce nu trebuie prea mult îngrijit!”Nimic mai fals!

GĂSIREA UNUI CONSULTANT

La început a cumpărat şase hectare în câmp lângă o pădure de stejar, la 3 km distanţă de sat. Apoi, a trebuit să amenajeze calea de acces pe un teren accidentat. Apoi s-a hotărât să facă un proiect pe fonduri europene. Adrian Leica susţine că a găsit numai consultanţi şi proiectanţi „lipsiţi de idei, habarnişti! De-abia cu al treilea consultant am reuşit să-l finalizez şi să duc investiţia până la capăt!”

Nu am avut experienţă şi nici nu am avut pe cineva care să mă sfătuiască şi să-mi spună cât mai multe lucruri despre tehnologie, despre gama de maşini şi utilaje cu care ar fi trebuit să dotez ferma, ADRIAN LEICA, tânăr cultivator de cătină

PROIECT DE PESTE 800.000 DE EURO

În anul 2016 a depus proiectul. „Am avut mare noroc că au rămas bani de cheltuit şi a fost lansată o extrasesiune care a aprobat proiectele rămase. În 2017 am semnat contractul de finanţare pentru 670.000 de euro! Este vorba despre construcţia unei moderne hale cu capacităţi de condiţionare şi procesare a cătinei, echipată cu toate dotările necesare. Proiectul trebuia finalizat în 2020, însă problemele de proiectare au cerut fonduri suplimentare; în lipsa lor, s-a prelungit execuţia.

Acum aştept ca instalaţia frigorifică să intre în probe tehnologice şi odată cu ea să finalizez proiectul. Valoarea totală a investiţiei s-a ridicat la peste 800.000 de euro”,explică gălăţeanul.

MATERIAL SĂDITOR INFESTAT

Potrivit spuselor lui, plantaţia a fost înfiinţată din fondurile proprii. “Am cumpărat circa 14.000 de butaşi (2.200/hectar) de la un furnizor din ţară, cu 1,8 euro bucata, plus TVA. În primul an de la plantare mi s-au uscat 20% dintre butaşi. Eu nefiind de meserie, nu am ştiut că era vorba de fuzarioză! Cu terenul, cu materialul genetic, cu celelalte lucrări de început, m-au costat 70-80.000 de euro”, a explicat fermierul.

Pe partea de utilaje, fermierul a achiziţionat un tractor, un încărcător autonom multifuncţional, o remorcă, un plug, un disc şi o tocătoare cu palpator.

RECOLTĂ CU PROBLEME

Problemele s-au ţinut lanţ. „În 2019 am recoltat primele cantităţi de cătină. Mai… cătinel! Singurul depozit frigorific care coboară temperatura sub minus 30 de grade Celsius l-am găsit la Brăila. După primul drum am renunţat, deoarece costurile au fost foarte mari, iar eficienţa economică zero! Atunci mi-am zis că decât să muncesc degeaba, mai bine stau degeaba!”, precizează horticultorul. Astfel că producţia de cătină a rămas pe câmp.

PLANTAŢIE INFECTATĂ

În anul următor (2020), s-a ivit o altă problemă! „Fructele neculese au mucegăit şi au transmis o boală arbuştilor fructiferi. Când am văzut lucrul ăsta, am tăiat totul în verde, ca să distrug focarele de infecţii! În luna septembrie ar fi trebuit să recoltez cătina, anul fiind foarte bun, însă nu am finalizată hala de depozitare şi instalaţia frigorifică. Abia anul viitor voi aduna fructele de cătină ca la carte”, explică gălăţeanul.

CĂTINA ARE PREŢ BUN

„La suprafaţa pe care o cultiv, ar trebui să obţin cam şase-şapte tone de cătină la hectar, deci, în total cam 35-40 tone. Am fost contactat de Asociaţia Bio Cătina, care voia să fac contract la 8 lei/kg pentru întreaga cantitate. La acest preţ îmi convine să vând, că-mi acoper costurile de producţie şi-mi rămân şi ceva bănuţi”,susţine Leica.

În plantaţia de cătină de la Malu Alb lucrările de îngrijire pot fi realizate cu utilajele mecanizate (circa 90%), mai puţin recoltarea, unde vor fi folosiţi zilieri. „Am văzut o combină de recoltat germană la 400.000 euro, dar nu rentează s-o cumpăr. Ar trebui să fie achiziţionată printr-o asociaţie de profil; dar trebuie spus că în judeţul Galaţi sunt doar doi cultivatori de cătină”,precizează Adrian Leica.

CĂTINA E PROFITABILĂ. MIT SAU ADEVĂR?

Culturile de nişă aduc profit frumos în fermă? Pe internet circulă tot felul de articole privind rentabilitatea culturilor de afin, mur, cătină, şi multe altele, încât ai crede că te îmbogăţeşti rapid şi fără prea mare cheltuială. Care sunt piedicile, riscurile unei afaceri de nişă la început de drum? Merită sau nu să investeşti în cătină? Iată ce ne spunea cândva despre afacerea cu cătină Florin Niculescu – Director Executiv Bio Cătina România, cea mai mare cooperativă agricolă de profil!

un articol de

MARIAN MUŞAT