Aplicând regulile actuale unei Uniuni Europene extinse, Ucraina ar fi eligibilă pentru 96,5 miliarde euro din Politica Agricolă Comună a UE timp de şapte ani, dacă vecinii din nord vor deveni membri cu drepturi depline ai blocului comunitar.
Potrivit unui document consultat de Financial Times, oficialii de la Bruxelles au evaluat potenţialele ramificaţii financiare – bazate pe regulile care au decis alocarea bugetară pentru perioada 2021-2027, în cazul unei extinderi a Uniunii Europene care să includă Ucraina, Moldova, Georgia şi şase state din Balcanii de Vest.
Deşi extinderea completă ar putea dura un deceniu sau mai mult, amploarea estimată a schimbărilor necesare ar forţa reforme mari în ceea ce priveşte aranjamentele bugetare existente. „Toate statele membre vor trebui să plătească mai mult şi să primească mai puţin de la bugetul UE”, se arată în respectivul document.
Ucraina, cel mai mare beneficiar
Astfel, luând în calcul cele nouă state membre noi, bugetul UE ar creşte cu 21%, până la 1,47 triliarde de euro, echivalentul a aproximativ 1,4% din venitul naţional brut al celor 36 de ţări, susţin jurnaliştii de la Financial Times. Un astfel de scenariu ar forţa o serie de ajustări „de anvergură”, care ar putea include o creştere semnificativă a contribuţiilor bugetare nete din partea statelor mai bogate precum Germania, Franţa şi Olanda. Un alt posibil efect ar fi reducerea subvenţiilor agricole către statele membre existente cu aproximativ 20%.
Ucraina ar deveni cel mai mare beneficiar al blocului, cu cele 41,1 milioane de hectare de suprafaţă agricolă ale sale, împingând Franţa pe locul doi. De asemenea, adăugarea celorlalte opt ţări ar împovăra bugetul PAC cu un total de 29,9 miliarde euro.
Calculele secretariatului general al consiliului, organismul care reprezintă cele 27 de guverne ale statelor membre ale blocului comunitar, vin în timp ce UE cântăreşte dacă să accepte deschiderea negocierilor oficiale de aderare cu Ucraina până la sfârşitul acestui an, aşa cum au solicitat autorităţile de la Kiev.