un articol de
GHEORGHE GHIŞE

Anul acesta, pentru Vasile Târziu, fermier renumit în vestul ţării, s-a încheiat relativ bine. Chiar dacă a fost al doilea an consecutiv cu secetă, în special în primăvară, ploile din toamna 2019 au ajutat răsărirea culturilor de grâu şi de rapiţă, iar producţiile au fost mulţumitoare. Astfel, pe cele 1250 ha cu grâu (din care 240 ha sămânţă) producţia medie a fost de 4870 kg/ha; la rapiţă, pe 752 ha, 3600 kg/ha; la floarea-soarelui, pe 480 ha, 3360 kg/ha.
La soia şi floarea-soarelui a avut o răsărire neuniformă, în etape, ceea ce a determinat întârzieri la recoltare.

Preţuri contractate

Vasile Târziu a semnat contracte futures în decembrie 2019: la floarea-soarelui linoleică cu 1400 lei/kg pentru jumătate din suprafaţă, iar la grâu cu 0,70 lei/kg, pentru 1600 tone. „Bineînţeles că am onorat contractele, chiar dacă la data recoltării, preţul a fost de 0,8 lei/kg la grâu şi de 1,7-1,95 lei/kg la floarea-soarelui. Preţul bun ne-a ajutat ca să mai compensăm puţin situaţia de anul trecut când am închis pe zero. Diferenţe aşa de mari de preţ nu au mai fost din 2012, atunci când s-a ajuns la 2 lei/kg floarea-soarelui”, explică Vasile Târziu.

Acum fermierul a semănat 790 ha cu rapiţă, răsărită în totalitate, 930 ha cu grâu, inclusiv loturile semincere, şi 140 ha cu orzoaică pentru bere. Acum mai are de pregătit terenul pentru culturile de primăvară.

Probleme cu mistreţii

De mai mulţi ani, fermierul nu mai cultivă porumb din cauza pagubelor pe care mistreţii le fac în zonă: „până în urmă cu vreo 8 ani nu am avut în arealul nostru mistreţi. Acum s-au înmulţit în exces şi produc daune. Eu nu mai cultiv porumb. Am căutat soluţii, dar mistreţul este un animal rustic şi foarte puternic. De exemplu, am avut dovleac (pentru ulei din seminţe) în cultură ecologică şi am îngrădit cultura cu gard electric pe mai mulţi kilometri, cu aparate de mare putere şi cu 2 rânduri de sârme… Nu am reuşit să îi opresc”, ne povesteşte Vasile Târziu.

Fermierul consideră că fauna din zonă trebuie reechilibrată: „Mistreţul nu face parte din fauna zonei de câmpie şi, neavând duşmani naturali, aceştia se înmulţesc excesiv. În lege scrie că trebuie să te protejezi, dar este imposibil, în teren un mistreţ parcurge câtiva km pe oră. Iar mistreţii produc daune importante şi asupra vânatului mic, distrug cuiburile de fazan şi puii de iepure”, arată agricultorul din Cenad.

CULTURI ECOLOGICE

De opt ani, Vasile Târziu cultivă 237 ha în sistem ecologic, pe care a avut anul acesta 130 ha cu orz şi 97 ha cu floarea-soarelui. Pentru păstrarea produselor astfel obţinute, foloseşte o magazie autorizată şi silobag-uri. „În agricultura ecologică este foarte greu de controlat invazia insectelor care pot să apară ulterior recoltării, mai ales la orz, fiind interzise substanţele convenţionale. Am ales să folosesc silobag-uri de calitate; sunt mai scumpe, dar merită”, ne-a declarat fermierul.

Pentru noi, 2020 a fost un an bun, în special datorită preţului (produselor agricole) şi pentru că la sfârşitul lui iunie au mai venit nişte ploi care au umplut bobul la grâu. Însă producţia medie la grâu a fost cu circa 2,5 t/ha mai mică faţă de normal, în special din cauza pierderilor de fraţi – VASILE TÂRZIU, fermier din Cenad, jud. Timiş