A început bătălia pentru păstrarea apei în sol! - Revista Ferma
6 minute de citit

A început bătălia pentru păstrarea apei în sol!

Seceta obligă fermierii să aplice noi soluţii tehnologice. Începând din acest sezon, Lucian şi Cătălin Popa din Pădureni – Mărăşeşti, judeţul Vrancea, au hotărât să schimbe ceva la tehnologia de prelucrare a solului. Motivul este seceta excesivă şi prelungită, cu un deficit foarte mare de apă în sol între 300 şi 400 mc/ha!    

 Catalin Popa_b

Vrem să păstrăm bruma de umiditate a solului şi din toamnă am scarificat 300 ha de teren. Din ianuarie am trecut cu un disc greu peste întreaga suprafaţă şi vom semăna direct, fără altă pregătire.

CĂTĂLIN POPA

Fermier Pădureni, jud. Vrancea

„Avem culturi mulţumitoare, rapiţa şi orzul s-au chinuit să ţină pasul, însă o parte din grâu e mult întârziat”, ne-a declarat agronomul Cătălin Popa, vorbind depre cele 200 de hectare cultivate cu semănături de toamnă.

Jurnal de fermă martie 2022 (1)_b 

Nu se poate fără îngrăşăminte

Fertilizarea culturilor, dar mai ales preţul îngrăşămintelor, îi îngrijorează pe fermierii vrânceni. „Oricât de scump ar fi, nu putem lăsa pământul fără îngrăşăminte. Am cumpărat  substanţele chimice azotoase la preţurile actuale, de 4.100 lei/tona, cu plata la termen, în octombrie. Pentru culturile de toamnă, am pregătit azotatul de amoniu să-l aplicăm în două fracţii de câte 80 kg/ha, în vegetaţie, înainte şi după primul internod la cerealele păioase”, susţine Lucian Popa.  

La înfiinţarea culturilor de floare şi porumb, pe 150 ha, cei doi fermieri vor fertiliza terenul cu îngrăşământ complexNPK20: 20: 0, în cantitate de 200 kg la ha. 

 

Erbicidarea se face „pe negru”

Specific pentru acest an este erbicidarea culturilor de prăşitoare. „Am stabilit să fac erbicidarea , adică imediat după semănat şi nu pe vegetaţie. De regulă, folosesc Adengo care a devedit o bună eficienţă la aplicarea preemergentă. Când erbicidezi în vegetaţie, buruiana cu frunză lată iese prima, apoi cea cu frunză îngustă. Aşa că există riscul realizării celei de-a doua erbicidări pentru mohor, costrei şi alte buruieni!”, ne-a declarat ing. Marinică Lungu, fermier din Nicoreşti, judeţul Galaţi.

 

Ieşirea din iarnă, în vest

 

În unele ferme bănăţene, culturile de cereale păioase și rapiță se resimt în urma temperaturilor scăzute și a variațiilor de temperatură, îndeosebi din lunile ianuarie-februarie.

 _Otilia Cotuna, SCDA Lovrin_b

Combinațiile de temperaturi negative și pozitive, umiditatea relativă ridicată, precipitațiile excedentare din luna decembrie și deficitare în luna ianuarie, au fost nefavorabile culturilor de orz, urmate de orzoaică, grâu, triticale, ovăz şi rapiță.

OTILIA COTUNA

Şef Laborator Protecția Plantelor SCDA Lovrin

La SCDA Lovrin, “regimul termic al lunilor de iarnă a dus la apariția fenomenelor de îngălbenire, albire, respectiv învinețire/înroșire (acumulări de antociani), la cerealele păioase, dar şi la rapiţă”, susţine cercetătoarea Otilia Cotuna, şef Laborator Protecția plantelor SCDA Lovrin, şef lucrări la Facultatea de Agricultură a USAMVB Timișoara.

 

Ce-au constatat specialiştii? Aflaţi din Revista FERMA, ediţia 1-14 martie 2022! Puteţi comanda revista în format electronic AICI!

 

Investiţii în teren şi irigaţii

                                                                                  

La ferma bănăţeană de peste 5.000 ha, administrată de Alexander Degianski, culturile arată foarte bine. Momentan starea de aprovizionare cu apă este satisfăcătoare. Grâul are densitate bună, e înfrăţit, fără probleme mari. „Trebuie să avem grijă la Ceutorhynchus napi(gărgăriţa tulpinilor de rapiţă) şi Phoma lingam (putregaiul negru) şi să intervenim îndată ce vremea ne va permite”, spune agricultorul.

 fermierul Alexander Degianski portret_b

Trebuie nivelate arăturile şi cât mai din timp terenul să fie pregătit pentru semănat. Tot ce înseamnă lucrări să nu le facem decât cu o minimă intervenţie asupra profilului de sol, ca să nu scoatem umiditatea din pământ.

ALEXANDER DEGIANSKI

AdministratorForest&Biomass Timiş

În fermă se derulează un program susţinut de îmbunătăţiri funciare. „Am nivelat până acum primele 70 ha dintr-un total de 500. Nu aş putea spune că am o experienţă, dar rezultatele se văd. Am am avut zone în care a trebuit coborât nivelul cu un metru şi în altele să umplem cu 1,8 m pentru că erau văi, depresiuni, dar şi mari suprafeţe colinare. Sperăm că am salvat de sub ape aproape 7 ha din 70, câte pierdeam anual în aceste parcele”, susţine fermierul.

De asemenea, ţinta este de 1.500 ha irigate şi să aducerea în stare perfectă de funcţionare a reţelei de canale şi a staţiilor de pompare.

Jurnal de fermă martie 2022 (2)_b 

Moldova: SECETA face legea!

 

Precipitaţiile căzute în perioada noiembrie – martie în regiunea Moldova nu depăşesc 40 litri pe mp, iar deficitul de umiditate de la hectar este între 800 şi 1.500 mc.

„Terenul a fost arat în proporţie de 90%, culturile de toamnă nu sunt bune, nu corespund din punct de vedere tehnic. Din cauza secetei, dar şi a faptului că nu s-a realizat tăvălugitul, seminţele au putrezit în pământ. Astfel, că în jur de 25% din semănături sunt răsărite, existând riscul ca o parte din culturile care nu au o minimă densitate să fie întoarse”, aflăm de la dr. ing. Gheorghe Danieliuc, consultant tehnic de specialitate al mai multor ferme din zonă.  

 Gheorghe Danieliuc_b

Odată cu scumpirile inputurilor vor creşte şi costurile. La cultura porumbului, cheltuiala pe ha va trece de 5.000 lei, la floarea soarelui 4.000 de lei iar la orz, orzoaică, ovăz, costurile pe ha vor fi în jur de 3.000 de lei.

GHEORGHE DANIELIUC

Consultant tehnic ferme, Moldova

Potrivit specialistului, problema gravă la culturile de primăvară este cu fertilizarea: din cauza exploziei preţurilor de peste patru ori se va semăna cu 30 la sută mai puţin îngrăşământ în s.a.

 

O iarnă extrem de secetoasă!

 

Potrivit șefului departamentului de agrometeorologie, din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie,  Alexandru Daniel, pentru zona Moldovei precipitaţiile au fost atât de reduse încât seceta s-a instalat confortabil în plină iarnă. Acesta a afirmat că ”e atipic, pentru că în istoria măsurătorilor agrometeorologice, în care luăm umiditatea solului în 68 de puncte de la stațiile din câmp, pentru principalele culturi de toamnă, am avut practic prima iarnă în care am avut secetă”.

ATENŢIE LA VIRUSUL PITICIRII!

„Încă din toamnă, la culturile de păioase, s-au observat atacuri de afide şi de cicade. În aceste zile am găsit în fermele din Buzău – Vrancea zone de infecţie produsă pe virusul piticirii şi îngălbenirii. Se poate vedea pe limbul foliar şi, deja, pe vârful frunzelor de grâu o culoare roşiatică şi mai jos galbenă. E clar simptom de virus!”, susţine Ionuţ Bălan, director regional Saaten-Union.

Jurnal de fermă martie 2022_b

În ferma Forest&Biomass din Timiş s-a dat startul plantării a circa 50.000 de plopi energetici care să înconjoare aproape 2.000 ha cu perdele de protecţie.

 

un articol de

MARIAN MUŞAT

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →