Ciupercile Pleurotus folosesc ca sursă nutritivă principală celuloza. Aceasta este prezentă în resturile vegetale provenite din agricultură (paie de grâu sau orz, ciocălăi de porumb, vreji de fasole sau soia) şi silvicultură (rumeguş de fag sau plop).

La aceste materiale de bază se pot adăuga şi alte componente, cum sunt: făina de lucernă sau de soia, colţii de malţ, zahărul, mălaiul, etc. Aceste materii auxiliare, prin calitatea lor, pot influenţa cantitativ şi calitativ producţia de ciuperci.

Un rol deosebit de important pentru creşterea şi dezvoltarea ciupercilor Pleurotus, este administrarea calciului sub formă de carbonat de calciu sau cretă furajeră, pentru realizarea unei reacţii chimice favorabile. În practică, de regulă, se foloseşte ipsosul (5%).

Pregătirea substratului nutritiv pentru ciupercile Pleurotus parcurge următoarele etape: tocarea materialelor de bază, omogenizarea şi umezirea substratului, dezinfectarea, răcirea şi ajustarea reacţiei chimice a substratului celulozic.

Tocarea materialelor de bază

Mărunţirea materialului celulozic trebuie realizată la o dimensiune de cca 2-3 cm, pentru a favoriza un contact cât mai bun cu hifele miceliene. Dacă particulele celulozice sunt mai mici, miceliul nu se dezvoltă suficient de repede, existând, chiar, posibilitatea asfixierii lui.

Omogenizarea şi umezirea substratului

Componentele celulozice (paiele şi ciocălăii tocaţi) şi materialele auxiliare (colţii de malţ, făina de lucernă) se omogenizează într-un vas igienizat (formaldehidă 2%), iar apoi se introduc într-un vas cu apă timp de 24 ore pentru a se îmbiba suficient.

Scopul unei astfel de operaţii prezintă multiple valenţe: se asigură un randament sporit degradării fibrelor celulozice de către hifele ciupercii, este favorizată creşterea şi dezvoltarea bacteriilor, absolut necesare convieţuirii acestora cu miceliul ciupercii, iar apa îmbibată în materialul celulozic este necesară, într-o primă fază, pentru creşterea şi dezvoltarea miceliului. Bacteriile de pe suprafaţa hifelor ciupercii au efecte antimicotice faţă de posibilele mucegaiuri care, inevitabil, se pot instala în timpul operaţiunilor pregătirii substratului nutritiv.

Dezinfectarea substratului celulozic

Materialul celulozic umezit este necesar să fie dezinfectat termic. Această operaţie se poate realiza prin două metode: prin scufundarea substratului celulozic în apă la o temperatură de 55°C timp de 24 ore, sau folosind dezinfectarea cu abur. În această perioadă de dezinfectare termică, cu ajutorul aburului, se execută 5-6 schimburi de aer/oră. Temperaturile mai ridicate de 70°C sunt dăunătoare florei bacteriene.

Răcirea substratului celulozic

După epuizarea acestei operaţii de igenizare termică, materialul celulozic se lasă să se răcească lent, până la temperatura de 22-24°C.

Ajustarea reacţiei chimice a substratului celulozic

Un rol deosebit de important, pentru bunul mers al creşterii şi dezvoltării miceliului ciupercii, este ajustarea reacţiei chimice a materialului celulozic. În urma dezinfectării termice pH-ul substratului este acid (4-5), impropriu pentru creşterea miceliului. Din acest motiv, cu ajutorul unor componente neutralizante, prezente la îndemâna oricărui gospodar, această reacţie se modifică. Astfel, admistrând carbonat de calciu, praf de var, sau ipsos (5-6%) reacţia chimică a tuturor componentelor nutritive devine optimă (pH = 6,5-6) pentru evoluţia miceliului.

Odată pregătit corect substratul nutritiv, urmează admistrarea miceliului ales în proporţie de 2,5-3%.

Articol publicat în revista Ferma nr. 3(51)/2004