„Furnizorii de inputuri sunt investitori şi creditori permanenţi ai producţiei agricole pentru că foarte puţini dintre agricultori îşi permit să facă împrumutri la bănci. Băncile nu au în portofoliul lor de ofertă credite pentru agricultură, pe care fermierul să le garanteze cu pământul”, a precizat Ioan Zamfir.

Reprezentantul LAPAR consideră că acesta este un viciu de legislaţie, care ar oferi posibilitatea negocierii costului inputurilor, dacă ar fi agreat de bănci. „Dacă băncile ar avea în portofoliul lor de ofertă credite pentru agricultură, pe care fermierul să le garanteze cu pământul, ne-ar creşte posibilitatea ca la cumpărare să negociem costul inputurilor.

Şi atunci când negociezi cu banii jos, valoarea inputurilor este mult mai mică, dar din lipsă de bani furnizorul îmi oferă produsul la preţul de catalog pe care eu nu-l pot negocia, pentru că nu am argumente, adică nu am bani. Îmi acceptă plata la recoltare, cu o anumită dobândă, cu câştigul inclus în valoarea preţului.

Dar la recoltare, uneori plata se face în natură şi acest lucru, din punct de vedere al fermierilor, reprezintă un dublu câştig al furnizorilor de inputuri. O dată, el câştigă când îmi vinde inputurile şi mai câştigă o dată când mă prinde descoperit şi nu pot plăti cu bani, plătesc în natură, prin preţul care mi-l impune”, a explicat reprezentantul fermierilor.

CONDIŢII
Credite bancare doar peste 100 ha

Una dintre condiţiile de creditare a unui fermier român este ca acesta să deţină o suprafaţă cultivabilă de minim 100 ha, a precizat Marinel Burduja, prim-vicepreşedintele Raiffeisen Bank, în cadrul unei dezbateri de specialitate, citat de AGERPRES. „O bancă are nevoie de o masă activă minimă de 100 ha, ce pot fi lucrate, ulterior dublate de eficienţă.

Ne interesează, de asemenea, şi nivelul profesional al celui care solicită creditul”, a punctat Burduja, care a mai spus că băncile din România sunt dispuse să relanseze creditarea, deşi a recunoscut că acestea nu au o politică dedicată agriculturii.

În România, însă, aproape jumătate dintre ferme deţin suprafeţe de sub 100 ha, iar circa 60% dintre fermierii români au vârste de minimum 60 de ani, a spus, în cadrul aceleeaşi întâlniri, Veronica Toncea, preşedintele Fondului de Garantare a Creditului Rural – IFN (FGCR-IFN).

„47% dintre fermele din România deţin suprafeţe pentru cultivare de sub 100 de hectare, iar 58% dintre fermierii români au vârsta de minimum 60 de ani. Mulţi fermieri de la noi sunt stimulaţi să practice o agricultură de subzistenţă”, a afirmat Toncea.

FGCR: Garanţii de 250 mil. euro în 2010

FGCR a acordat garanţii de peste 250 mil. euro în 2010, a declarat, preşedintele instituţiei, Veronica Toncea, la Forumul Naţional de Agricultură. „Din totalul garanţiilor acordate de FGCR, 31% au fost alocate pentru producţie şi 68% pentru investiţii. Din totalul garanţiilor pentru investiţii, peste 95% au fost acordate pentru beneficiarii PNDR”, a spus Toncea, citată de AGERPRES.

În ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene prin PNDR, preşedintele FGCR a menţionat că, din 2008 şi până în 2010, au beneficiat de garanţia FGCR peste 700 de beneficiari, valoarea garanţiilor fiind de 1,142 mld. lei, iar cea a creditelor de 1,366 mld. lei.

Cele mai multe garanţii au fost acordate beneficiarilor Măsurii 121, în special pentru achiziţia de utilaje, beneficiarilor Măsurii 123 şi celor ai Măsurii 312. „Din păcate, Măsura 313 privind încurajarea activităţilor turistice nu prezintă interes pentru că nu sunt cereri de garantare”, a mai spus Toncea.

FGCR are semnate, în prezent, parteneriate cu 25 de bănci. „Suntem dispuşi să mai semnăm alte parteneriate cu orice altă bancă care intenţionează să împartă riscul cu noi. De asemenea, suntem dispuşi să simplificăm procedurile, în special la creditele de producţie, pentru a asigura cât mai rapid necesităţile de finanţare ale fermierilor”, a mai adăugat preşedintele FGCR.

ŞTIRI
Depuneri pe Măsurile 123 şi 313

În perioada 1 – 31 martie 2011, sunt deschise noi sesiuni de depunere de cereri pentru Măsurile 123 „Creşterea valorii adăugate a produselor agricole şi forestiere” şi 313 „Încurajarea activităţilor turistice” din cadrul PNDR. Pentru Măsura 123 sunt disponibile 130 mil. euro, iar pentru Măsura 313 – 85 mil. euro.

Nou model de scrisoare de confort

Solicitanţii care depun cereri de proiecte în sesiunile deschise începând din martie 2011, trebuie să depună, odată cu Cererea de Finanţare, noul model de scrisoare de confort angajantă, care dovedeşte posibilitatea de cofinanţare a beneficiarului. Noul model standard, care se întocmeşte şi eliberează de banca creditoare, a fost publicat de APDRP pe pagina oficială de internet www.apdrp.ro.

9 mld. lei, capital de lucru necesar

Nevoia de finanţare a capitalului de lucru pentru cele 4,5 mil. ha lucrate în România se ridică la 9 mld. lei, a declarat, Bogdan Paraschiv, directorul diviziei de cereale din cadrul Grupului Agricover, citat de AGERPRES. „Agricover poate susţine capitalul de lucru, dar numai pentru fermierii care deţin suprafeţe mai mari de 400 de ha”, a precizat Paraschiv.

Potrivit statisticilor proprii, Agricover deţine, în segmentul fermierilor cu peste 400 ha, o cotă de piaţă de peste 17% ca număr de fermieri, iar ca suprafaţă aproximativ 15,3%. Agricover IFN a acordat în 2010 credite de 45 mil. euro (193 mil. lei) pentru 535 clienţi.