„Cel puţin aşa cum se prezintă acum principalele culturi însămânţate în toamnă, cred că vom avea o producţie agricolă vegetală mai bună decât în 2010. Grâul arată bine, s-au făcut fertilizări, iar la rapiţă, cu toate că a fost ger, am avut noroc cu stratul de zăpadă care a protejat cultura”, a spus Valeriu Tabără.

Optimismul său este susţinut şi de faptul că s-a lucrat mai mult teren decât în 2010, fapt pus şi pe seama ameninţărilor cu taxa pe pârloagă. „Probabil şi discuţiile despre sancţionarea celor care nu-şi lucrează terenul au reprezentat un stimulent, chiar dacă măsurile nu au fost încă aplicate”, a mai spus ministrul Agriculturii.

Pe de altă parte, acesta s-a arătat îngrijorat de suprafeţele mari încă nearate. „În prezent, circa 20-25% din arăturile pentru culturile de primăvară nu au fost făcute. Acum este foarte târziu şi orice arătură care se face determină un handicap în producţie de 40 până la 60%”, a explicat şeful Agriculturii.

Potrivit datelor Ministerului Agriculturii, până la 16 martie 2011 au fost arate 3,1 mil. ha, respectiv 52% din totalul suprafeţei estimate a fi însămânţate. Suprafaţa însămânţată în această primăvară este, deocamdată, de 6.330 ha, alte 1,9 mil. ha fiind însămânţate cu grâu în toamna lui 2010.

CARTOFI
Despăgubiri pentru recoltele contaminate

Producătorii de cartofi care au utilizat sămânţă certificată şi afectaţi de Clavibacter şi/sau Ralstonia ar putea primi despăgubiri integrale pentru producţia afectată, potrivit unui proiect de HG. Ajutorul anual este de maxim 1,5 lei/kg pentru cartofii de consum contaminaţi, iar pentru cartofii de sămânţă contaminaţi, de 2,6 lei/kg pentru categoriile prebază şi bază şi de 2 lei/kg pentru sămânţa certificată Cl. A şi B. Pentru cartofii de sămânţă declaraţi posibil contaminaţi, sprijinul este de 1,1 lei/kg pentru categoriile prebază şi bază şi de 0,5 lei/kg pentru Cl. A şi B.

Din valoarea ajutorului se scad despăgubirile din asigurări şi valoarea producţiei care poate fi industrializată/vândută. Nu vor primi despăgubiri cei care au vândut o parte din producţie înainte de primirea rezultatelor de laborator, au comercializat cartofi declaraţi posibil contaminaţi sau contaminaţi, şi nici datornicii la stat.

IMPORTURI AGRICOLE
Mai mulţi cartofi şi ceapă în 2010

România a importat, în 2010, 64.705 tone de cartofi proaspeţi sau refrigeraţi, cu cca. 26% mai mult decât în 2009, şi a exportat peste 20.257 tone din aceleaşi produse, de aproape 4 ori mai mult decât în 2009.

Tot în 2010, ţara noastră a importat 37.497 tone de ceapă, usturoi şi praz, în creştere cu 57% faţă de 2009, în timp ce exporturile au fost de peste 15 ori mai mici în aceeaşi perioadă, potrivit datelor privind comerţul cu produse agroalimentare furnizate AGERPRES de Ministerul Agriculturii.

Ministrul Agriculturii susţine că importurile de produse agroalimentare au crescut cu doar 2% în 2010, în timp ce exporturile au crescut cu 40,7%, dar şi că importul de legume reprezintă aproximativ 40% din consumul intern.

Tabără a mai spus că Ministerul Agriculturii va prezenta în aprilie strategia în domeniu, al cărei obiectiv este ca România să devină o ţară net exportatoare de produse alimentare.

ŞTIRI
1.700 euro/ha pentru tomate

Producătorii din sectorul tomatelor destinate procesării industriale vor primi 1.725,81 euro/ha, a anunţat ministrul Agriculturii după şedinţa de Guvern din 23 martie a.c.. “Suma totală este de 869.000 de euro, care se duce spre 38 de beneficiari pentru o suprafaţă eligibilă de 503,53 hectare.

Cuantumul unitar al plăţilor este stabilit pe baza plafonului alocat României şi a datelor privind beneficiarii eligibili şi suprafeţele aferente centralizate de APIA”, a precizat Tabără.

Bani UE pentru grupuri de producători

Proiectul privind creşterea competitivităţii producţiei de cereale în zona Roman din Neamţ, aparţinând grupului de producători SC ACSZR GRUP SRL, va fi finanţat în următorii cinci ani cu 1,04 mil. lei, din care cca. 60,47 mii lei în primul an.

Şase proiecte, de 3,7 mil. lei, au fost declarate eligibile pentru finanţare în etapa a treia de evaluare, din decembrie 2010, pentru Măsura 142 din PNDR, măsură deschisă continuu, potrivit datelor Ministerului Agriculturii.

Eticheta eco, greu de obţinut

Nici un produs românesc alimentar sau farmaceutic nu a obţinut până acum eticheta ecologică, a declarat, în cadrul unui seminar de specialitate, Maria-Daniela Toma, consilier superior în Ministerul Mediului şi Pădurilor, citată de AGERPRES.

În România există doar eticheta eco a UE, iar obţinerea acesteia costă între 200 şi 1.200 euro, a mai spus Toma. În România, până în prezent, au obţinut eticheta ecologică doar cinci operatori economici, din care un producător de notebook-uri, unul de lacuri de interior şi două hoteluri.