Despre problemele pe care le au crescătorii de animale în acest sezon fierbinte am stat de vorbă cu fermieri şi reprezentanţi ai asociaţiilor de profil.
OVINE
Furajarea – factor major al rezistenţei la căldură
Eugen Gonţea, preşedintele Federaţiei Oierilor de Munte, spune că oile sunt supuse unui şoc termic care are consecinţe dintre cele mai grave pentru animale. „Căldurile extraordinar de mari din această perioadă n-au cum să le facă bine animalelor. Se produc o serie de efecte negative, începând de la scăderea producţiei, a sporului în greutate, cu deshidratarea puternică a animalelor, până la efectele economice, care, în anumite situaţii, pun sub semnul întrebării existenţa exploataţiei”, susţine Eugen Gonţea.
Cât de grave sunt urmările caniculei din perioada de faţă? „Acest lucru depinde de o serie de factori, dar, în principiu, căldurile nu le fac decât rău animalelor, mai ales că, iată, asistăm la o perioadă lungă cu temperaturi de peste 35 grade Celsius. Efectele concrete depind de rasă, specie, zonă, adăposturi etc.”, afirmă Eugen Gonţea.
La ce temperaturi încep să apară problemele? „Depinde şi aici despre ce animale şi rase vorbim. De regulă, animalele încep să fie afectate de la 30-32 grade Celsius în sus. Taurinele sunt mai sensibile, iar de la 25 grade în sus deja apar primele efecte. În schimb, ovinele sunt puţin mai rezistente la căldură faţă de alte animale. Sigur că se poate ca efectele negative să nu se manifeste din primele zile, dar după câteva zile pot apărea probleme”, explică Eugen Gonţea.
Un factor deosebit de important – în opinia lui Eugen Gonţea – este furajarea. „Efectele negative depind mult de furajarea acordată animalelor supuse şocului termic. Acolo unde crescătorul poate asigura o furajare adecvată, cu masă verde din belşug, efectele generate de căldură pot fi compensate în parte.
Dacă, dimpotrivă, nu se poate asigura o furajare adecvată, sigur că ne putem aştepta şi la ce e mai rău. Adică la o deshidratare puternică, mergând până la punerea în pericol a vieţii animalelor afectate. De obicei, animalele rezistă în condiţii extreme până la patru-cinci zile, după care acestea nu mai pot face faţă unor temperaturi extreme”, susţine Eugen Gonţea.
Producţie mai mică cu 60 la sută
Dincolo de problemele de sănătate, persistenţa timp de câteva zile a unor temperaturi mari conduce la diminuarea producţiei de lapte. „La modul concret, ca urmare a caniculei, în România producţia de lapte a scăzut cu 60-65 la sută, atât la vaci, cât şi la oi. Deci, iată, fermierii au deja mari probleme financiare din cauza temperaturilor excesive, cărora încă nu ştim dacă şi cum le vom putea face faţă…”, susţine Eugen Gonţea.
Cum se pot diminua efectele temperaturilor extreme? „Prin crearea de adăposturi, prin umbrire, printr-o furajare adecvată situaţiei şi, desigur, prin asigurarea apei la discreţie. Întrebarea este însă câţi dintre noi îşi permit să facă astfel de investiţii? Costurile de compensare se pot dubla, iar majoritatea fermierilor nu are banii necesari. Ce să vă mai spun? Că există ferme fără apă pe proprietate?”, declară Eugen Gonţea.
Din păcate, schimbările climatice nu sunt specifice doar anului 2012. Meteorologii avertizează însă că şi în anii următori vom asista la temperaturi mari. Ce ar trebui făcut, aşadar, pe termen lung, pentru ca anul viitor şi în anii care vor urma să nu începem discuţia despre secetă de la zero?
„Aici e vorba de strategii de stat. Totul trebuie gândit la nivel naţional, de către Guvern şi de Ministerul Agriculturii. Fără subvenţii şi fără o strategie coerentă şi clară, vom ajunge rău. De exemplu, să vă spun că în 2012 în România există ferme fără curent electric? Dumneavoastră ştiţi cât trebuie să umble un fermier cu tonele de documente după el dacă vrea să-şi bage curent electric în exploataţie? Şi cât costă asta? Or, fără curent electric nu mai avem despre ce să discutăm…?”, spune Eugen Gonţea.
BOVINE
Cea mai nefericită soluţie: sacrificarea animalelor
După Mircea Ciurea, administrator al Cooperativei Agricole Someş-Arieş, judeţul Cluj, şi fost preşedinte al Federaţiei Crescătorilor de Bovine din România (FCBR), cel mai îngrijorător efect al temperaturilor excesive este faptul că numeroşi fermieri îşi sacrifică animelele.
„Este deosebit de grav faptul că fermierii au început deja să-şi sacrifice animalele, nemaifăcând faţă situaţiei şi gândindu-se probabil că n-o să mai aibă nici furaje pentru la iarnă. Am auzit că unii îşi sacrifică animalele pentru a vinde apoi carcase de vită în Spania. Vă daţi seama unde am ajuns?!”, atenţionează Mircea Ciurea.
Apoi, fermierul ne semnalează alte urmări ale căldurii excesive, care marchează activitatea crescătorilor de animale din România: scăderea producţiei de lapte, diminuarea în greutate a bovinelor şi creşterea preţurilor la furaje. „Din cauza disconfortului creat, animalele scad producţia de lapte cu circa 30 la sută.
Fiind călduri foarte ridicate, animalele nu mai mănâncă şi vor pierde în greutate, deci acestea nu mai au cum să producă cantitatea de lapte pe care o produc în condiţii optime”, afirmă Mircea Ciurea.
Situaţia începe să devină critică la temperaturi de 30 grade Celsius.
„O temperatură de 18, 20 grade Celsius ar fi optimă pentru bovine. Deci, de la 21-22 grade Celsius în sus ne îndepărtăm de o stare normală. Iar problemele mari apar după temperaturi de 30 grade Celsius care persistă câteva zile, în funcţie şi de alţi factori”, explică Mircea Ciurea.
Costul hranei s-a dublat
O altă problemă gravă generată de secetă este creşterea preţurilor la furaje. „În 2012, încă nu ştim dacă porumbul siloz se va mai face, dar în mod sigur producţiile vor fi dintre cele mai mici, acolo unde vor fi.
La momentul de faţă vedem cu toţii, din păcate, cum în toată ţara suprafeţe imense de porumb sunt arse de soare. Ce înseamnă acest lucru? Că preţurile vor creşte; în 2011 un kilogram de porumb a fost 0,5 lei, în 2012, cine ştie cât poate ajunge să coste? Şrotul de soia are deja un preţ de 2,2 lei fără TVA, care este prohibitiv pentru fermieri”, susţine Mircea Ciurea.
Există unele măsuri care ar putea reduce efectele căldurii asupra animalelor. „Se pot face adăposturi corespunzătoare, umbriri, ventilare. Însă toate acestea costă, iar fermierii nu au bani. La fel cum nu au bani pentru a le asigura bovinelor o furajare adecvată şi apă la discreţie.
Prin acordarea de furaje suplimentare de masă verde s-ar putea îmbunătăţi mult viaţa animalelor, dar preţul furajelor îi duce cu gândul mai repede la sacrificări decât la achiziţii de furaje. Se aude, de exemplu, că porumbul sare de 1,4 lei kilogramul. Un coleg de-al meu a reuşit ca de pe un hectar să recolteze doar doi baloţi de lucernă de 600 kilograme…”, spune Mircea Ciurea.
Ce soluţii ar trebui luate pentru sprijinirea crescătorilor autohtoni? „În opinia mea, fermierii pot fi ajutaţi doar prin sprijin de stat. O cale ar fi ca statul să faciliteze acordarea de credite cu dobânzi rezonabile pentru cumpărarea de furaje. Plus acordarea de subvenţii cu care crescătorii să-şi poată cumpăra furaje.
Dar ajutoarele să fie acordate cât mai repede, până la sfârşitul lunii octombrie, şi nu în martie 2013, deoarece atunci va fi prea târziu pentru noi”, declară Mircea Ciurea.
CAPRINE
Expunere mare la căldură în timpul păşunatului
Stela Zamfirescu, vicepreşedinte al Asociaţiei Naţionale a Crescătorilor de Capre din România – Caprirom şi cadru universitar la Universitatea Ovidius Constanţa, Facultatea de Ştiinţe ale Naturii şi Ştiinţe Agricole, Disciplina de Biologie Celulară şi Moleculară, explică felul în care acţionează temperaturile crescute asupra organismului animalelor.
„Temperaturile ridicate asociate cu seceta prelungită sunt factori care contribuie la modificarea comportamentului productiv al animalelor. În aceste condiţii, scad producţiile de lapte, animalele sunt abătute, iar lipsa apei conduce la deshidratarea excesivă a acestora.
Temperaturile ridicate produc grave tulburări la nivelul aparatului de reproducere prin modificări ale spermatogenezei şi oogenezei, pierderi embrionare frecvente şi scăderea incidenţei fătărilor gemelare la speciile prolifice, cum sunt oaia şi capra.
Păşunatul prelungit în aceste condiţii afectează grav sănătatea tuturor animalelor, în general, şi la ovinele şi caprinele locale, în special, deoarece sunt speciile care valorifică cel mai mult păşunile şi fâneţele montane şi colinare”.
Expunerea la temperaturi mari timp îndelungat produce modificări fiziologice importante. „Temperatura corpului la animale este mai mare decât cea a mediului ambiant, deoarece prezintă mecanisme pentru echilibrarea producţiei interne de caldură dintre corp şi mediu. Hipotalamusul acţionează ca un termostat care reglează temperatura corporală în cazul în care temperaturile mediului sunt foarte mari sau foarte scăzute.
În cazul temperaturilor crescute, nivelul metabolismului creşte, respiraţia şi circulaţia sângelui se intensifică. Organismele animale pot tolera perioade scurte de stres termic, dar în cazul în care temperatura ambiantă depăşeşte temperatura corpului pentru o perioadă îndelungată, se poate dovedi fatal. Cel mai mult suferă animalele foarte productive”, arată Stela Zamfirescu.
Alimentaţie bogată în concentrate
„Rumegătoarele consumatoare de furaje voluminoase bogate în fibre produc caldura internă datorită activităţii crescute a musculaturii tubului digestiv şi creşterii activităţii microorganismelor din rumen. În aceste condiţii, suplimentarea raţiilor cu concentrate poate reduce stresul produs de caldură din mediul ambiant”, arată Stela Zamfirescu.
Care dintre animale resimt cel mai puternic efectele caniculei? „Temperaturile ridicate pot avea un efect devastator asupra animalelor. Dintre animalele supuse stresului termic menţionăm femelele aflate în ultimele luni de gestaţie, femelele care alăptează, animalele tinere şi cele bătrâne sau bolnave. Exemplarele care prezintă stres termic respiră greoi, prezintă hemoconcentraţie din cauza deshidratării, au pielea uscată şi fierbinte, refuză hrana şi apa”, susţine Stela Zamfirescu.
Astfel de probleme trebuie evitate, pe cât posibil. „În condiţii de caniculă trebuie evitată manipularea animalelor şi transportarea lor la temperaturi extreme. Orice alte activităţi privind animalele trebuie făcute dimineaţa devreme sau seara târziu.
De aceea, managementul tehnologic de exploatare extensivă a animalelor de fermă, în special a rumegătoarelor mari şi mici, trebuie să contracareze efectele prelungite ale secetei, asociate cu temperaturi ambientale ridicate cu mult peste confortul termic al animalelor”, afirmă Stela Zamfirescu.
PORCINE
Remediile sunt simple, dar scumpe
În opinia lui Cătălin Lăpuşte, director, Belcrin Development, căldura excesivă generează o serie de modificări fiziologice, putând provoca chiar decesul animalor.
„În principal, animalele nu mai consumă furaj, încercând să limiteze producerea de căldură biologică, sporurile zilnice scad semnificativ, indicele de conversie a furajului creşte (se consumă mai multe kilograme de furaj pentru producerea unui kilogram de greutate vie), mortalităţile cresc – animalele suferinde au şanse mai reduse de a se recupera, creşte frecvenţa distociilor la fătare, scade fertilitatea scroafelor, scade calitatea materialului seminal al vierilor. Seceta creşte preţul cerealelor iar acesta influenţează automat şi costul de producţie”, susţine Cătălin Lăpuşte.
Aceste modificări fiziologice pot fi limitate sau prevenite, dar cu costuri mari. Câteva dintre măsurile indicate de Cătălin Lăpuşte sunt „ridicarea consumului de apă, nebulizare plus instalarea de coolere în hale – investiţia iniţială plus costuri suplimentare de energie, adăugarea de microingrediente în furaj pentru a creşte palatabilitatea şi aportul nutritiv, folosirea de produse hormonale pentru a corecta fertilitatea”, explică Lăpuşte.
Reprezentantul Belcrin Development consideră că protejarea animelor în perioadele caniculare se poate face prin două moduri: dotarea exploataţiilor cu sisteme de condiţionare a aerului, respectiv aplicarea unui control riguros al furajului.
„Prin instalarea de sisteme de condiţionare a aerului, de nebulizare şi prin parametrarea corectă a furajului, astfel încât chiar la o ingestă scăzută acesta să acopere nevoile nutriţionale ale animalului, se pot contracara, în parte, efectele nocive ale temperaturilor extreme”.
În loc de concluzii
Este clar că temperaturile din vara lui 2012 generează pagube enorme pentru crescătorii români de animale, indiferent de mărimea exploataţiei. Dimensiunea pierderilor depind, ca şi în alte situaţii asemănătoare, de potenţialul financiar al exploataţiei. Este evident că fermele mai mari se pot proteja mult mai uşor comparativ cu gospodăriile mici.
În atare situaţie, pentru a-şi diminua pierderile şi pentru a merge mai departe, fermierii au nevoie, din nou, de ajutor de stat. Fie că vorbim de subvenţii, bani de motorină ori ajutoare de minimis. Fără sprijin financiar de la stat, unii nu-şi vor mai putea reveni prea curând.
MĂSURI DE REDUCERE A EFECTELOR CANICULEI
Cele mai importante măsuri de minimizare a efectelor negative ale caniculei sunt:
– asigurarea în permanenţă a apei pentru animale;
– jgheaburile trebuie aşezate numai în locuri umbroase;
– animalele trebuie urmărite pentru ca toate să aibă acces la apă;
– în cazul păşunilor arse de razele solare se impune suplimentarea raţiei animalelor cu cereale şi/sau fân de fâneaţă;
– scoaterea animalelor la păşune câte 3-4 ore dimineaţa şi seara;
– amânarea montei naturale, în condiţii de secetă, şi efectuarea acesteia numai după aplicarea unei alimentaţii suplimentare cu 30 la sută sau realizarea montei în sezonul normal de toamnă;
– trebuie evitate manipulările şi transportul animalelor în perioada căldurilor extreme, toate acestea trebuie efectuate dimineaţa devreme sau seara târziu, când afară este mai rece.
