Florin Pricop a elaborat “teoria genică a sexualității” și, după scheme originale, a obținut hibrizi de găină care pot fi sexați la o zi, în funcție de culoarea penajului. Această descoperire, demonstrată practic, are o importanță deosebită atât pentru cercetarea științifică de profil, cât și pentru producătorii de material genetic, în oglindă cu clienții lor, fermierii – care acum nu mai pot fi păcăliți în privința sexului hibrizilor de o zi achiziționați.

În avicultură, banii investiți se recuperează suficient de repede și, tot într-un timp relativ scurt, se poate crea profit. Tocmai datorită atractivității sectorului, există numeroase afaceri inițiate în acest domeniu. Indiferent de dimensiunea fermei, se pune problema parteneriatelor tip furnizor/beneficiar, iar în context, și problema corectitudinii dintre partenerii de afaceri. 

În ultimul timp, pe piața avicolă românească nu s-a mai auzit despre scandaluri dintre fermieri și furnizorii de hibrizi comerciali. Este foarte posibil ca acest fapt să se datoreze faptului că unii au luat act de recenta descoperire științifică realizată de către românul Florin Pricop. Este rezultatul unor îndelungi cercetări, în perioada 2003-2011, cu privire la transmiterea culorii penajului și a sexului la păsări. „Teoria genică a sexualității”, elaborată de către Florin Pricop, tratează la nivel genic determinismul sexului și evidențiază universalitatea homozigoției și a heterozigoției, în detrimentul mecanismului hemizigotic. Acest nou procedeu se deosebește esențial de teoria cromozomică a sexogenezei, care se bazează pe homozigoție (absența genei pe cromozomul W), deoarece în cazul noii teorii, determinismul este condus atât de gena dominantă de pe cromozomul X, cât și de alela ei de pe cromozomul W cu care intră în interacțiune de dominanță. „Teoria genică a sexualității explică raportul egal între sexe apărut prin împerecherea a doi parteneri, din care masculul este homozigot recesiv (sdwsdw), iar femela este heterozigotă (sdwSDW). În descendență, rezultă 50% masculi homozigot recesivi (sdwsdw) și 50% femele heterozigote (sdwSDW); astfel se explică, din punct de vedere genic, raportul egal între sexe (sex ratio 1:1). Prin cercetările efectuate și rezultatele obținute este cert că ne aflăm în fața unei descoperiri de mare valoare științifică, susținută cu argumente solide, ce pune în evidență un nou mecanism genetic pentru a explica sexogeneza la păsări, diferit de mecanismul hemizigotic”, aprecia academicianul Ioan Vacaru Opriș, expert al Camerei Europene de Experți și profesor la Universitatea Agronomică Iași.

Pe baza descoperirilor făcute, Florin Pricop a propus amendarea hărții heterosomilor prin simplificarea acesteia de la doi loci la un singur locus polialelic în care sunt situate genele silver, barat și gold, cu rol în determinismul culorii penajului. De asemenea, a fost propusă introducerea în harta heterosomilor a locusului pentru gena dominantă a sexului (SDW), identificată în cromozomul W și a alelei sale recesive (sdw), în cromozomul Z.

Aplicațiile practice susțin teoria 

Cercetătorul Florin Pricop a elaborat teoria genică a sexualității în urma mai multor ani de studii comparative, fiind analizate cercetările proprii (2003-2011) și cele efectuate de către americanul T.H. Morgan (în anul 1912 și publicate în 1919), cu privire la transmiterea culorii penajului și a sexului la păsări. În volumul „Teoria genică a sexualității și aplicațiile ei practice” sunt evidențiate cinci aplicații practice verificate la Avicola București. Aplicațiile se referă la:

– producerea puilor hibrizi de o zi sexabili după culoarea pufului prin utilizarea femelelor părinte silver heterozigote și barat heterozigote în schemele de hibridare; 

– soluționarea situațiilor litigioase dintre furnizorii de puicuțe hibride și clienți, atunci când nu este respectată formula genetică de producere a hibrizilor comerciali obținuți prin încrucișarea masculilor Rhode Island roșu cu femele Rhode Island alb; 

– explicarea apariției intersexului la galinaceae; 

– teza și antiteza creării raselor noi de păsări;

– metodă de stopare a decolorării penajului și de îmbunătățire a acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă obținuți prin încrucișarea masculilor Rhode Island roșu cu femele Rhode Island alb.

Au fost 4 grupe de cercetări fundamentale, de experimente, în care s-au folosit 3 rase, care au condus la această teorie, precum și un grup de 5 aplicații practice foarte importante atât pentru producătorii de hibrizi, cât și pentru crescătorii de puicuțe hibride și pentru cei care exploatează găini pentru ouă de consum și nu în ultimul rând pentru cercetarea științifică. S-au realizat 4 grupe de încrucișări, s-au urmărit 3 generații, respectiv parentală, F1 și F2, în 3 repetiții pe perioada a 3 ani. Nici un experimnt nu a avut mai puțin de 1500 de subiecți. Ca raport de transmitere, în urma tuturor acestor experiențe, s-au obținut 25% homozigot dominanți, 50% heterozigoți și 25% homozigot recesivi. Acest mod de transmitere scoate în evidență faptul că și femelele hibride din generația F1 sunt heterozigote, și nu hemizigote, cum spune vechea teorie, și în acest fel este contrazis mecanismul hemizigotic descris de zoologul american T.H. Morgan, ne spune Florin Pricop. „Teoria aceasta a mea reprezintă cu adevărat o revoluție în genetica aviară. Sigur că ne interesează mult și aplicațiile/implicațiile practice ale acestei descoperiri, iar pentru acest moment pot evidenția, de exemplu, faptul că una dintre aplicațiile practice de care au fost interesați producătorii de material genetic din Germania este metoda de stopare a decolorării penajului și chiar de îmbunătățire a acestui caracter la hibrizii comerciali de ouă, sexabili după culoare și obținuți din rase diferite de cocoși și găini. În anumiți hibrizi, apar tot mai mulți subiecți cu penaj alb, ceea ce nu afectează performanțele productive, dar produc pierderi semnificative în stațiile de incubație. De ce? Pentru că prin decolorarea pufului, unele puicuțe pot fi confundate cu cocoșeii și pot fi pierdute, la sortare fiind aruncate între cocoșei. Astfel, sunt eronate inclusiv datele sintetizate, adică se dezechilibrează raportul egal dintre sexe. Prin noua teorie am explicat de unde vine această decolorare și, în acel caz concret, am sugerat testarea individuală a găinilor mamă din respectiva linie”, preciza cercetătorul Florin Pricop.

Litigii internaționale soluționate pe baza noii descoperiri științifice

Poate cea mai spectaculoasă dintre toate aplicațiile practice este soluționarea situațiilor litigioase care pot apărea atunci când un furnizor de material biologic nu respectă formula genetică de obținere a hibridului comercial, această aplicație reprezentând un instrument util clienților pentru expertiză. „Am întâlnit situații în care sunt păcăliți crescătorii. Ei plătesc un preț corect pentru o puicuță hibridă pe formulă genetică, puicuța trebuie crescută și un adult trebuie să performeze. Ei bine, nu întotdeauna se întâmplă chiar așa; dimpotrivă, am fost consultat în anumite cazuri, inclusiv litigioase, iar în urma verificărilor am constatat erori de sexare care au ajuns și la 20%. Într-un asemenea caz, concret, era vorba despre o investiție românească de 100.000 de euro, cu un furnizor extern. Acesta a livrat fermierului din România hibrizi care nu au respectat formula genetică, adică furnizorul străin a livrat 80% puicuțe obținute corect, iar prin schemă litigioasă – 20%. Respectivul furnizor nu a putut face față explicațiilor pe care le-am solicitat, a recunoscut vina și, pe cheltuiala sa, a efectuat repopularea cu 100 de mii de puicuțe, fermierul român economisind aproximativ 53.000 de euro”, detaliază Florin Pricop.

Petronela COTEA MIHAI

Redactor Radio România Iași 

UN GENIU AL GENETICII AVIARE 

„Teoria genică a sexualității și aplicațiile ei practice”, volum apărut la Editura Biblioteca Bucureștilor, a fost lansat, în luna septembrie 2014, la Medgidia, zona natală a cercetătorului Florin Pricop. Evenimentul a avut loc în ziua de 2 septembrie 2014, atunci când dr. ing. Florin Pricop a primit titlul și diploma de Cetățean de onoare al orașului Medgidia, pentru meritele sale deosebite. Invitat special a fost prof dr Ioan Vacaru Opriș, de la Universitatea de științe Agricole și Medicină Veterinară „Ion Ionescu de la Brad” Iași, între cei prezenți aflându-se și alți numeroși colegi, prieteni, personalități din domeniul științific.

Florin Pricop a primit relativ târziu recunoașterea națională pentru descoperirile făcute, dar a fost susținut chiar de la început în demersurile sale științifice de către „o mână” de mari personalități ale științelor agricole românești, precum academicienii Ioan Vacaru Opriș, Gheorghe Zarnea, Octavian Popescu, Valeriu D. Cotea, Ion Dinu, Ioan Vintilă și alții.

Invenție protejată la nivel internațional

Descoperirea cercetătorului Florin Pricop este protejată la nivel național și internațional, fiind atestată național prin 22 de documente oficiale, iar intenațional prin 21 documente similare. De asemenea, a obținut numeroase premii și medalii, între acestea numărându-se Medalia de Aur cu Mențiune și Diploma Salonului Mondial de Inventică – Bruxelles, Medalia de Aur și Diploma Salonului Internațional de Invenții – Geneva , Premiul special al Uniunii Inventatorilor din Croația și din partea Federației Culturii Tehnice la Geneva, Premiul Genius și Diploma Salonului Internațional de Invenții de la Budapesta.

Florin Pricop s-a născut la 20 ianuarie 1953, în localitatea Remus Opreanu, sat arondat orașului Medgidia, a absolvit în anul 1978 Facultatea de Zootehnie din București, devenind doctor în zootehnie în anul 1986. Supranumit geniu al geneticii aviare din România, Florin R. Pricop este în prezent director tehnic al SC Avicola București și Președinte al Asociației Române pentru Managementul Resurselor Genetice Animale.