Asigurarea culturilor reprezintă o investiție, dar și o rețetă care l-a ținut departe pe Dan Zbârcea de riscurile inerente condițiilor climaterice și l-a protejat de volatilitatea prețurilor. Ca și alți fermieri din județul Timiș, el a considerat că amenințarea secetei sau a grindinei, fenomene des semnalate în regiunea de vest a țării, este eliminată prin această măsură de siguranță, iar profitul pe producție rămâne unul constant.
Contract cu olandezii – 400 euro/ha pentru fasole
Absolvent al Institutului Agronomic Timișoara în anul 1988, Dan Zbârcea a lucrat o bună perioadă de timp la Combinatul Comtim, unde s-a ocupat de producția de furaje pentru taurine. De mai bine de opt ani însă, are propria afacere în comuna Biled, o fermă vegetală pe care a dezvoltat-o spectaculos, ajungând în prezent să lucreze șapte sute de hectare. Cultivă cu regularitate grâu, orz, rapiță, porumb, floarea-soarelui, sfeclă pentru zahăr, iar mai nou a ales fasolea, pentru a acoperi zona de interes ecologic. „Am încheiat un contract cu o firmă olandeză care mi-a oferit 400 euro pe hectar, indiferent de producție, pe lângă subvenție. Suprafața alocată este de 20 de hectare. Sper să ies mai bine decât anul trecut, când am cultivat soia și muștar, dar din cauza arșiței din vară producția obținută nu mi-a acoperit cheltuielile”, a constatat cu regret fermierul bănățean. Totuși, la cultura de soia a recoltat puțin peste 1,3 tone la hectar, ceea ce înseamnă că este eligibil să primească acea subvenție de 325 euro/ha.
„Fără subvenții nu merită să lucrezi în agricultură. Mai ales pentru cei care au luat terenul în arendă. Nu știu ce se va întâmpla după 2018, când suntem obligați să înregistrăm terenurile în cartea funciară. Pe de altă parte, noi suntem discriminați la subvenții în raport cu alți fermieri din Uniunea Europeană. Ni se oferă mult mai puțin, iar prețurile de achiziție la ei sunt mai mari”, susține agronomul.
”Pentru mine cea mai profitabilă cultură este porumbul”
În pierdere a ieșit și la sfecla pentru zahăr. Aici numai sprijinul promis de minister l-ar putea salva. În schimb, la celelalte culturi s-a încheiat pe plus în 2015. La porumb, anul trecut a obținut o medie de 8 tone la hectar, la grâu 7,2 tone, la orz și orzoaică 5,5 tone, la rapiță 3 tone, iar la floare 3,2 tone. „De când lucrez, pentru mine cea mai profitabilă cultură este porumbul. Niciodată nu m-a dezamăgit. Floarea, rapița sunt și ele destul de profitabile, iar grâul mai puțin, din cauza costurilor pe care le implică. Prețurile au fost mai bune la recoltare, după care au scăzut. Oricum, eu nu stochez marfa. Lucrez cu traderii de cereale”, ne-a mărturisit acesta. La porumb, cultivă doar hibrizi Monsanto și Pioneer, la floarea-soarelui merge pe genetica Syngenta și Pioneer, iar la grâu este adeptul soiurilor din portofoliul companiei Limagrain, care, spune el, sunt foarte bine aclimatizate și aduc un spor de producție.
Leasingul e mai rentabil decât creditul
La o cifră de afaceri de 3,3 milioane euro, profitul obținut anul trecut a fost de milion de euro! Aproape toți banii au fost reinvestiți, fie în achiziția de terenuri, fie în echipamente agricole. Din banii câștigați anul trecut și-a cumpărat o mașină de erbicidat Grim, o semănătoare de păioase Väderstad Rapid și un tractor Case, pentru care a plătit 250 mii de euro. Numai mașina de erbicidat l-a costat 150 mii de euro. A adus-o direct din Italia. În total acum are opt tractoare, dintre care patru Fendt, trei marca Case și un Deutz. „La început am lucrat cu mașini la mâna a doua. Cine zice că nu câștigă din agricultură, minte sau nu se ocupă serios. Mai am un leasing de achitat, în valoare de 150 mii de euro, după care aș vrea să-mi restrâng activitatea. Am lucrat și cu credite, dar mai puțin. La ora actuală e mai rentabil să accesezi un leasing. Birocrația e mai puțin stufoasă și dobânzile sunt mai mici decât la bănci. Eu, spre exemplu, am de plătit o dobândă de 3,2%. Practic, cine a avut un leasing și dorește o nouă creditare la aceeași companie, o poate obține și telefonic. E o formalitate”, consideră fermierul.
Renunță la o parte din teren
În timp ce alții nu știu cum să achiziționeze mai mult teren, Dan Zbârcea se gândește să renunțe la o parte din suprafață, evident la acele parcele luate în arendă. „În doi-trei ani vreau să reduc suprafața cultivată undeva la 400, maxim 500 de hectare. Vreau să lucrez cu capitalul meu, să nu depind de bănci. Așa voi avea și eu o putere de negociere mai mare în fața furnizorilor de inputuri. E o mare nesimțire ce se întâmplă acum. Îngrășămintele produse la Târgu Mureș sunt mai ieftine în Grecia decât la noi. În urmă cu câțiva ani cumpăram sămânța din Austria, pentru că era mai ieftină. Nu e normal așa ceva”, conchide fermierul.
În zona în care își desfășoară activitatea, terenurile agricole au ajuns la 5-6 mii de euro hectarul. Prețurile au crescut de trei ori în ultimii cinci ani. „Am achiziționat săptămâna trecută cinci hectare. Dar ne omoară ăștia cu avizele lor. Am nevoie de aprobare de la Direcția Agricolă, de la Culte, de la Armată, că suntem aproape de graniță. E absurd. {i totul durează minimum trei luni, deși ei spun că dau răspunsul în 30 de zile. Partea aberantă este că eu nu voi schimba destinația acelui teren. Tot agricultură se face pe el. Dar legea a fost astfel concepută să ne pună bețe-n roate. Pentru că străinii dacă vor să cumpere oricum o fac, pentru că au bani”, susține proprietarul societății Agro-Zar Carand.
Se anunță un an dificil
La momentul actual, culturile înființate în toamnă se prezintă foarte bine. „Am avut câteva nopți mai reci, cu temperaturi negative, și rapița e la stadiul de boboc floral. Sper să scap cu bine de acest stres. După seceta cruntă de anul trecut, rezerva de apă în sol s-a refăcut. Din ianuarie și până acum am înregistrat 180 litri de precipitații. Anul trecut, în primăvară, am încercat să păstrăm apa în sol cu o prelucrare minimală. În toamnă, din cauză că am întârziat recoltatul, am fost nevoiți să facem mai puține lucrări, aproape că am semănat direct în miriște. Dar chiar dacă vremea va ține cu noi, se anunță un an agricol dificil din cauza prețurilor. Se vehiculează că tona de grâu la recoltat va fi de 100-110 euro, ceea ce este foarte puțin”, consideră agronomul.
ASIGURAREA CULTURILOR, PROFIT GARANTAT
Pentru a scăpa de riscuri, fermierul își asigură culturile. „Chiar dacă am o cheltuială în plus, prefer să lucrez cu firme de asigurări. De zece ani fac asta. Am avut acum trei ani ceva probleme și am fost despăgubit rapid. Dăduse grindina și mi-a fost compromisă rapița și orzoaica. Lucrez cu Groupama, dar sunt multe companii de asigurări în agricultură pe piață. Eu îmi asigur practic suma pe care doresc să o obțin la final de sezon. Indiferent care sunt prețurile sau producția, mi-am asigurat să obțin 4.000 lei de pe fiecare hectar. Orice pierdere îmi este acoperită de asigurator. În general, se poate opta pentru asigurarea cheltuielilor sau pentru asigurarea producției. La noi în zonă cele mai mari pierderi sunt cauzate de grindina din perioada dinaintea maturării”, ne-a explicat Dan Zbârcea.
Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016
