„În urmă cu două-trei săptămâni (la jumătatea lunii februarie) au fost plantate primele tomate mai cu seamă în solariile mai moderne, încălzite cu centrală termică. Tot de două săptămâni cei care au mizat pe legume şi verdeţuri şi le-au cultivat, le recoltează pentru comercializare la piaţă. Vorbim aici de ridichea de lună, de salată, ceapă verde sau de spanac”, ne-a declarat Ion Păunel, preşedintele Sindicatului Producătorilor Agricoli Olt.
Liderul grădinarilor din acest bazin legumicol al ţării dispune de un solar în suprafaţă 3800 mp, din care 1000 mp este ocupat de varză extratimpurie, dar şi cu alte trufandale de primă apariţie: ridiche, ceapă sau spanac. „Am plantat cam 100 de plante pe mp de ridiche şi 150 de bulbi pe mp de ceapă verde. Recoltez ceapa verde, iar în maxim două săptămâni de aici încolo (cam la sfârşitul lunii martie) am să recoltez la ridiche. Am pus-o ceva mai târziu, mizând ca recolta să fie aproape de Paşte, când e mai mare cererea şi preţu-i mai bun! Verdeţurile le recoltăm manual, le spălăm, le curăţăm şi facem legături şi vindem în pieţe”, a explicat Ion Păunel.
La această dată, (8 martie a.c.) preţul în zonă pentru o ridiche este între 15-25 de bani, în funcţie de mărime şi de aspect. Pe piaţă la en gros, oferta este de 3-7 bani ridichea. Ceapa verde este cam la fel. Spanacul a mers ceva mai bine, la un moment dat s-a vândut cu 4-5 lei kg, iar salata are un preţ mai bun, undeva între 1,2 – 1,6 lei bucata, după mărime.
Legumicultorii olteni folosesc, cu precădere, hibrizi extratimpurii de la Syngenta, dar şi sămânţă hibridă bulgărească de timpurietate recunoscută, cum ar fi: Prekos, Riana, Kalina…
„Solariştii care deţin spaţii protejate încălzite cu centrală pe lemne sau cărbune, dar şi cu experienţa anilor trecuţi, vor scoate pe piaţă primele etaje de tomate la sfârşitul lunii aprilie şi începutul lui mai (27.04 – 5.05), iar cei fără sursă de căldură, vor avea primele recoltări pe 20-22 mai”, susţine Ion Păunel.
30.000 fire de răsad pentru programul de tomate
De asemenea, Gheorghe Domnicu, din Scărişoara, are plantate 30.000 de fire de răsad de tomate în solariile sale, încercând astfel să obţină prima recoltă la finalul lunii aprilie, început de mai. Tânărul cultivator este convins că cei 3 mii de euro este o măsură bună care va impulsiona legumicultura, va mai acoperi din costurile cu sămânţa hibridă, cu îngrăşămintele şi pesticidele, căldura, cu plata zilierilor pentru repicat şi plantat.
În solarii, costurile cu căldura sunt foarte mari. Pentru un hectar de cultură protejată se ard 200 t de cărbune şi 120 t de lemne, calculate mai bine de 400 lei mc de lemne şi peste 200 lei/t de cărbune. O sursă de încălzire poate asigura temperatura constantă pentru o suprafaţă de maxim 35 ari de solar.
Legume proaspete pentru piaţă
Aşa cum s-a întâmplat de vreo trei ani încoace, roşiile grădinarilor olteni vor ajunge în Bucureşti, unde este constituită o piaţă foarte bună şi unde există şi putere financiară de cumpărare. Preţul unui kilogram, pleacă la început de la 12–13 lei, iar cel mediu pe sezon este între 6 şi 8 lei/kg.
„Ca să intrăm pe reţeaua supermarketurilor am avut încercări timide. În judeţ, avem două platforme private de colectare a legumelor, care livrează marfă proaspătă pe reţelele Kaufland, Bila, Auchan. Grădinarii noştri frecventează destul de des pieţele de gros din Bucureşti, Constanţa, Cluj sau Braşov”, a precizat liderul sindicaliştilor olteni.
Potrivit acestuia, în vară, va fi dată în funcţiune o capacitate de procesare a legumelor, construită pe un proiect cu finanţare din fonduri europene.
