Semrom Muntenia poartă 55 ani de istorie a geneticii autohtone. Acesta ar putea fi principalul său argument economic. Din cele cinci subsidiare ale fostului Agrosem, înfiinţat prin 1959, doar Semrom Muntenia mai respiră şi încearcă să menţină un echilibru între tehnologiile occidentale şi cele autohtone. Dacă primele staţii de procesare a seminţelor au început să se ridice prin anul 1968, Semrom Muntenia a rămas să ducă această tradiţie mai departe. Aşa că activitatea de producere, procesare şi livrare de seminţe a intrat definitiv în “vriile” capitalismului.

A venit vremea alinierii la economia de piaţă…
… dar şi la practicile multinaţionalelor de profil. Semrom şi-a adunat, începând cu luna aprilie a anului trecut, prima echipă de vânzători profesionişti. O echipă care îşi propune să crească dincolo de cel mai mare furnizor de genetică românească.
Echipa Semrom Muntenia are ca director general pe Iuliana Cernat, iar în departamentul pentru dezvoltare şi comercial, pe Marius Negoi. Cel care a făcut şi oficiile de gazdă la eveniment. Dan Cocoş este director de vânzări, iar Alina Guţoiu este director economic. Am reţinut din echipa de vânzări pe Viorel Zaharia, Ciprian Bocioagă şi pe doamna Furnică. În plus, mai sunt şi zece oameni specializaţi în vânzări, care activează direct în complexele de procesare a seminţelor.
De curând, au devenit şi distribuitori ai geneticii Fitó Semillas, o firmă de familie din Catalunia (Spania) devenită multinaţională, firmă care are o cotă de piaţă în Spania (într-un un areal arid şi secetos) de peste 25%, la hibrizii de porumb.

Ofertă de hibrizi de porumb “antrenaţi” la secetă şi arşiţă
Reprezentanta Fitó Semillas, Claudia Sonda-Ţîrcă, a specificat din prima clipă faptul că firma spaniolă e prezentă în piaţa românească de zece ani. O perioadă în care a avut un singur reprezentant în Constanţa. Iar sămânţa de porumb pe care o comercializează spre fermierii români este multiplicată în zona Brăila. La fel ca tot exportul Semillas Fitó pentru Republica Moldova, Ucraina şi Rusia. Dintre hibrizii de porumb din portofoliul firmei spaniole (peste 70 la număr), pentru România s-a făcut o selecţie de 13 hibrizi. Iar pentru zona de sud-est, lista se reduce la cinci hibrizi mari (la propriu). Hibrizi creaţi în trei centre de cercetare, două în Spania, iar unul în Elveţia (aici se lucrează hibrizi pentru ţările din nordul Europei). Apoi totul se mută în cele peste trei sute de locaţii de testare. Cât priveşte centrul de biotehnologii din Cabrera de Mar, „zici că eşti în laboaratoarele CSI Miami”, povestea Claudia Sonda-Ţîrcă.
Hibridul creat de Semillas Fitó, Bonfire – FAO 260, are un MMB impresionant, de 420 grame. Dar şi o viteză mare de pierdere a apei din bob. Are un bob sticlos, iar, sublinia Marius Negoi, morile plătesc bonusuri importante pentru achiziţia lui. În plus, susţine Claudia Sonda-Ţîrcă, are toleranţă la secetă, la boli şi la cădere.
Hibridul semitimpuriu Manacor, FAO 320, este cel mai productiv din portofoliul lor, pe grupa FAO 300. Are şi el un MMB mare (390 g) iar înălţimea poate ajunge frecvent la 2,95 m. De aceea este folosit şi pentru producerea de siloz. Atlas are un FAO 350 şi o vigoare foarte bună la răsărire. Şi o toleranţă puternică la fusarium, precum şi o toleranţă ridicată la arşiţă şi la secetă. Hibridul are bobul dentat şi un stey-green excelent. La MMB, Tauste “îl bate” pe Bonfire cu 10 g. Dar este deja în grupa FAO 400. Are bobul dentat şi o plantă foarte sănătoasă (frecvent peste 3 m înălţime), iar toleranţa la arşiţă şi la secetă e ridicată. Cuvântul de ordine pentru genetica de porumb Semillas Fitó este rezistenţa la stresul termic şi hidric. Claudia Sonda-Ţîrcă susţine că la Agronova Gura Padinii, în 2015, diferenţa dintre producţia în irigat şi neirigat a fost de doar 800 kg la hibridul Manacor. Aşa s-a făcut că în 2016 l-a cultivat doar la neirigat.
Pe lângă genetica de porumb, Semillas Fitó are şi alte oferte diversificate, precum floarea-soarelui, sorg şi amestecuri furajere. Vestit este şi soiul de lucernă Victoria, cultivat pe 1.200 hectare la Agronova Gura Padinii, fermă cu acţionari spanioli.
Am avut ocazia să cunosc două societăţi cu tradiţie, unite într-un ţel comun: satisfacerea nevoilor fermierilor. Una din România, care acum se aliniază la un management profesional în marketing, şi una din Spania, care este chiar cea mai veche firmă de seminţe de acolo. Un eveniment bine organizat chiar de la prima sa ediţie!

SEMROM – PRODUCŢIE DE PESTE 35.000 TONE DE SĂMÂNŢĂ
Producţia şi procesarea Semrom Muntenia se ridică acum la 25.000 tone de sămânţă de grâu (Glosa, Miranda, Litera, Urbanus), 8.000 tone de sămânţă din hibrizi de porumb (unici distribuitori ai hibridului Bărăgan 48), 3.000 tone de sămânţă de floarea-soarelui, precum şi genetică pentru lucernă, mazăre, rapiţă, coriandru sau muştar. Chiar şi a soiului de soia PS 1020, adus de Procera din SUA.

CEA MAI VECHE ŞI CEA MAI MARE COMPANIE SPANIOLĂ DE SEMINŢE
Prima Fitó Farmacie a luat fiinţă în anul 1880 la Barcelona, în regiunea Catalunia. Acolo unde aceasta există în continuare, fiind sediul central a firmei fondate acum 137 de ani de Ramon Fitó. La început producea seminţe de roşii şi de ardei pentru piaţa spaniolă. Acum are activităţi în 75 de ţări şi numără peste 1.200 de angajaţi.
Semillas Fitó e specializată mai ales în seminţe de legume, care reprezintă 58% din portofoliul integrat al firmei de familie ajunsă multinaţională. Doar că seminţele de legume sunt vândute de o firmă olandeză.

Articol publicat in revista Ferma nr. 4 (187) din 1-15 martie 2017