„Rapiţa am semănat-o în condiţii de secetă, iar când trebuia să semănăm culturile păioase au început ploile şi parcă nu au mai vrut să se oprească. Iar în zona noastră, în condiţii de sol umed, se lucrează mai greu sau deloc. Din cauza asta am ajuns să înfiinţăm anumite parcele cu grâu chiar şi la sârşit de noiembrie. Rapiţa a răsărit destul de târziu, plantele erau destul de mici în iarnă. Din această cauză mă aştept să înregistrăm ceva pierderi. Sper totuşi ca pierderile să fie de densitate nu toată cultura”, ne-a declarat fermierul.
Din cauza excesului de precipitaţii din toamnă, acesta nu a reuşit să înfiinţeze toate suprafeţele pe care şi le-a propus, motiv pentru care a alocatat o suprafaţă mai mare pentru culturile de primăvară. „În general, cultivăm între 300 şi 350 de hectare cu cereale păioase. Dar anul acesta am înfiinţat doar 190 de hectare cu grâu şi 30 de hectare cu orzoaică. Alte o sută de hectare le-am alocat culturii de rapiţă şi pe 25 de hectare am înfiinţat lucernă, pentru că facem şi zootehnie”, susţine directorul Societăţii Agricole Pădureni. Diferenţa până la 680 de hectare va fi ocupată de culturi de primăvară, ponderea cea mai mare urmând să o aibe porumbul.
„Anul trecut am avut suprafeţe mai mari de păioase, iar la data la care discutăm acum culturile se aflau într-o stare foarte bună. Acum însă am avut parte de o iarnă geroasă şi nici nu am beneficiat de şansa de a avea un strat protector de zăpadă, care ne-ar fi ajutat foarte mult”, ne-a explicat inginerul zootehnist.
