În numărul trecut al revistei subliniam (încă o dată) importanța respectării epocii optime de semănat, desigur atunci când organizatoric sau climatic este posibil. Revenim cu ilustrarea ideii, prezentând în foto 1 (la intrarea în iarnă plantele aveau 6-8-10 frunze) și foto 2 (la intrarea în iarnă plantele aveau 10-12 frunze, dar după reluarea vegetației, nu arătau prea promițător) evoluția culturii de rapiță în două situații diferite (dar aceleași din numărul trecut). Desigur că influențele din câmp sunt complexe și, practic, nu pot fi găsite două situații în care factorii să acționeze absolut uniform. Însă, cunoscând cele două situații prezentate, apreciem că până la acest moment diferența este dată cu foarte mare probabilitate de momentul semănatului.
Si adâncimea de semănat face diferența
Nimic nu este mai rău decât răul pe care ni-l facem singuri. Sub presiunea timpului și a vremii (care în toamnă merge spre a fi mai rea), atenția la detaliile de lucru nu mai este foarte acută. Așa s-a întâmplat în situația din foto 3. Practic este același hibrid, aceeași semănătoare și același moment de semănat iar parcelele sunt vecine. Prima dată a fost semănată parcela din stânga, după care semănătoarea s-a mutat în parcela din dreapta. Totuși, starea solului a fost diferită, ceea ce a făcut ca semănătoarea să se afunde, rezultând o adâncime de semănat total nepotrivită pentru rapiță.
Tot adâncimea prea mare de semănat este responsabilă, în cea mai mare măsură, și pentru situația culturii de grâu din foto 4. Cele mai multe boabe erau la 6-8 cm adâncime. A contribuit puțin și momentul de semănat (începutul decadei a treia a lunii octombrie), pe fondul toamnei și iernii reci.
Situația foarte dificilă de lucru din toamna anului 2016, coroborată cu iarna rece, face ca starea culturilor de cereale păioase să fie foarte diferită în aceeași fermă (foto 5 și foto 6), în funcție de momentul și de calitatea semănatului. Dar dintre aceste două motive, momentul este factorul determinant, acesta ducând și la condiții de lucru mult mai dificile legate de planta premergătoare și de starea de umiditate a solului. Pentru că este sigur că fermierul știa ce are de făcut. O dovedește situația din foto 5.
Agricultura și factorii ei (i)responsabili
Când agricultura contribuia din plin la PIB-ul țării, era în toate discursurile, toți știau că trebuie sprijinită și dezvoltată. În momente mai dificile, ca cele pe care le traversăm, se mai aud doar cei care chiar simt greul, adică fermierii. Se spune că „Niciodată să nu spui că îți pare rău înainte de a o dovedi!” Acum ar fi un moment potrivit pentru a dovedi susținere pentru agricultură acolo unde este cazul.
Excesul de apă din toamna trecută a împiedicat semănatul grâului, dar a și afectat cultura de rapiță pe suprafețe însemnate. Rapița, acolo unde nu a pierit, începe să se refacă, însă densitatea lanului este mai mică și vigoarea plantelor este mai redusă (foto 7, dreapta).
În ceea ce privește eliminarea excesului de apă de pe terenurile agricole, pe alocuri situația a ajuns ridicolă. Fermierii au avut unele probleme cu „factorii responsabili”, aceștia spunându-le că nu e treaba fermierilor să curețe canalele. N-o fi treaba fermierilor, însă treaba a rămas nefăcută și fermierii erau afectați. Nu ne gândim că cineva ar fi vrut să profite de omul ajuns la ananghie(!).
Vă dorim vreme și vremuri bune!
Text și foto:
Octavian și Mirela GULER
Foto 1 – Evoluția unei culturi de rapiță semănată la data de 10 septembrie 2016
Foto 2 – Evoluția unei culturi de rapiță semănată la data de 02 septembrie 2016
Foto 3 – Rapiță: semănată bine (stânga); semănată prea adânc (dreapta)
Foto 4 – Grâu semănat prea adânc
Foto 5 – Cultură de grâu semănată la 08 oct. 2016
Foto 6 – Cultură de grâu semănată la 22 nov. 2016
Foto 7 – Refacerea unei culturi de rapiță după excesul de apă
Motto: „Nimeni nu are mai mare nevoie de un zâmbet decât acela care nu mai are nici unul de dăruit!”
Articol publicat in revista Ferma nr. 7 (190) din 15-30 aprilie 2017
