Tomatele de mai
Inginerul Mihai Burtescu, din Vidra, Ilfov, se pregăteşte ca în prima decadă a lunii mai să recolteze cele dintâi cantităţi de tomate şi să le comercializeze pe pieţele Capitalei. Producătorul agricol, lucrează de peste trei decenii la Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultura şi Floricultură Vidra şi deţine o suprafaţă ceva mai mare de 1000 mp de solar. “Am semănat roşiile din hibridul Prekos pe data de 22 februarie şi acum sunt în stadiul de coacere. Cred în prima săptămână din mai voi duce primele cantităţi la piaţa angro Pucheni din Bucureşti. Până la sfârşitul lunii voi culege cel puţin 3 tone fără probleme. Nu vreau să fac şi ciclul al doilea de tomate. Mai pun acuma vinete afară, în câmp, şi pe urmă solarul îl fac cu castraveţi. Suprafaţa pe care o deţin îmi este suficientă pentru pasiunea mea pentru legumicultură,”, ne-a declarat cultivatorul.
Acesta a recunoscut că nu aflase de programul de tomate promovat de Ministerul Agriculturii atunci când a pus roşiile. Şi cum s-a ivit oportunitatea, s-a înscris în competiţie. A mizat pe faptul că tot va merge la piaţă şi le va da cu un preţ bun.
„Puteam să ies mai devreme cu marfa la piaţă, dar am avut nişte probleme. Probabil că preţul o să fie în jur de 1 leu kilogramul când voi comercializa. Anul trecut, am început să vând de pe data de 4 mai; cu siguranţă că până la sfârşitul lunii termin cu tomatele”, a precizat vidreanul.
Un solar construit după o concepţie proprie
Pentru inginerul Mihai Burtescu, temperaturile scăzute din aprilie care au dat peste cap pe mulţi legumicultori din ţară nu l-au afectat câtuşi de puţin. Solarul lui, inspirat după un model coreean, este realizat după o concepţie proprie, are o structură metalică în formă de inimă; tip tunel ceva mai ascuţit la vârf, cu aproape 5 m la coamă, cu trape de aerisire, cu un cazan pe lemne ce încălzeşte aerul şi menţine în incinta protejată o temperatură optimă pentru cultivarea speciilor de legume.
Horticultorul din Vidra ne spune că acest nou sezon de producţie e mai dificil decât cel de anul trecut când a trebuit să consume 15 t de lemne. Costurile de producţie sunt dificil de estimat, dar cum s-a întâmplat de fiecare dată, crede că şi în acest an, va obţine un profit mulţumitor.
