În zonele din sud şi din sud-estul ţării, la unele soiuri din speciile cais, piersic şi migdal, luna trecută s-a înregistrat fenofaza de buton roz sau alb, în timp ce cireşii, arbuştii fructiferi şi unele soiuri de măr se aflau în faza de dezmuguririre -începutul umflării mugurilor. Aceste specii pomicole au fost surprinse de aerul rece ce s-a abatut asupra ţării noaste la mijlocul lunii martie. Amplitudinile termice mari înregistrate în timp foarte scurt, de la circa 15…-16 grade C la -5…-10 grade C, şi ploile îngheţate de pe ramuri (fenomene manifestate la mijlocul lunii martie) au creat riscul asfixierii mugurilor floriferi şi chiar ruperea lăstarilor, prin persistenţa lor timp de mai multe zile. Mărimea şi intensitatea pagubelor depind în primul rând de fenofaza de creştere în care s-au aflat organele vegetative şi florifere ale diferitelor specii perene, dar şi de nivelul temperaturilor sub 0 grade C (tabel).

Producerea pagubelor
Îngheţurile de o noapte, cu temperaturi de 0 grade C-1 grade C, nu provoacă daune semnificative. Dacă temperaturile scad mult faţa de limitele de rezistenţă a speciilor pomicole pentru mai mult de 12 ore (o noapte), pierderile asupra mugurilor de rod pot fi majore.
Îngheţurile târzii de primăvară pot apărea în unii ani până la sfârşit de aprilie, uneori la jumătatea lunii mai (când pomii sunt la înflorire deplină). Rezistenţa speciilor la ger şi la iernare este diferită, fiind influenţată de soi, de fenofaza în care au fost surprinşi pomii, de tehnologia aplicată, de vârsta plantaţiilor sau de amplasarea lor. Pomii cu stare generală bună, unde se aplică o agrotehnică corespunzătoare, asigură o rezistenţă mai bună la temperaturile scăzute.

La vie, distrugerea frunzelor şi a lăstarilor poate fi compensată de intrarea în vegetaţie a mugurilor dorminzi sau a ochilor axilari de la baza lăstarului, cu urmările unui ciclu vegetativ întârziat, cu viţe slăbite şi producţii mult diminuate. Pentru pomicultură lucrurile nu stau deloc aşa. Mugurii de rod sunt diferenţiaţi în anul precedent. Dacă formaţiunile de rod, florile sau fructele proaspăt legate sunt afectate, producţia este pierdută parţial sau integral. Chiar dacă îşi pierd mugurii de rod, speciile pomicole necesită aplicarea tehnologiilor de întreţinere (cu excepţia verigilor tehnologice strict legate de fructe), pentru a evita dezechilibre între procesele de creştere şi în cele de fructificare viitoare. Toate acestea înseamnă costuri pentru pomicultori, care nu pot fi recuperate din cauza lipsei producţiei (aşa cum s-a întâmplat în anul 2017 în multe zone din ţară cu cireşul, prunul, caisul şi unele soiuri de măr). Ne amintim că în aprilie anul trecut, când pomii fructiferi erau în plină floare, a nins. Problema nu a fost doar zăpada căzută din abundenţă, ci şi temperaturile scăzute, cu minime de -4…-6 grade C. Mulţi pomicultori au raportat atunci chiar şi daune totale.

Soluţii practice anti-îngheţ
Stropirea livezilor cu soluţii anti-îngheţ, aşa-zisele “soluţii antifreezing”, conferă rezistenţă plantaţiilor de pomi şi de vie împotriva temperaturilor scăzute din primăvară. Pomicultorii care au folosit în plantaţiile lor aceste soluţii (în primavara 2017 ) au redus pierderile, salvând o mare parte din fructele pomilor.
• Soluţia pe bază de etilenglicol şi glicerină farmaceutică se aplică singură sau în combinaţie cu îngrăşăminte foliare sau cu produse pe bază de cupru, aşa cum recomandă producătorul, în doză de 1 litru / 10 litri de apă.
• Cropaid LTD Natural Antifreeze este un produs biomineral englezesc ce asigură protecţie plantelor împotriva frigului. El creşte rezistenţa plantelor la stresul provocat de îngheţul târziu de primăvară prin reducerea punctul de îngheţ al plantelor. Totodată, Cropaid LTD stimulează plantele să producă proteine şi aminoacizi antiîngheţ, astfel că plantele devin mai puternice. Cropaid este un produs natural ce conţine subspecii de Thiobacillus vii şi peste 60 de minerale. Se utilizează în doză de 0,5% (500 ml / 100 l apă). Produsul se foloseşte pe scară largă în ţările UE atât pentru culturile din câmp deschis, dar şi la cele din spaţii protejate, la culturi perene, dar şi la cele anuale, pentru a proteja plantele de temperaturile negative de la sfârşitul toamnei sau primăvara devreme.

Momentul de aplicare este diferenţiat în funcţie de cultură. Odată afectate formaţiunile de rod, florile sau fructele proaspăt legate după producerea gerului, produsul nu mai are eficienţă.
Ambele soluţii prezentate anterior este recomandat a se folosi cu 1-2 zile înainte de producerea îngheţului, de aceea se verifică obligatoriu prognozele meteo înainte de aplicare.

DE REŢINUT! Soluţiile antiîngheţ pot fi aplicate încă din toamnă, imediat după căderea frunzelor. În acest fel, pomii sunt protejaţi şi de gerurile mari ce pot surveni în timpul iernii. Primăvara se reiau pulverizările, în funcţie de pericolul îngheţului şi de fenologia plantelor (înmugurire, înflorire etc).
• Efect pozitiv au şi îngrăşămintele foliare cu fosfor şi cu potasiu aplicate în amestec cu adjuvanţii de Sprayguard.
• Măsurile mai simple ce pot fi aplicate în timpul nopţilor reci, când temperaturile scad la 1 grade C…-1 grade C, pe suprafeţe mici, presupun folosirea sobiţelor între rândurile de vie şi de pomi, dar şi irigarea prin microaspersie. Este vorba de microaspersie aplicată deasupra coroanei pomilor care pulverizează apa în picături foarte fine. Stratul de gheaţă format va deveni un strat izolator pentru ramuri şi flori, prin menţinerea la exterior a unei temperaturi aproape de 0 grade C.
• Pentru suprafeţele mari, acolo unde nu avem apă la dispoziţie şi echipamente de aspersie, în ţările mari cultivatoare, pomicultorii folosesc tunuri anti-îngheţ – Frostbuster şi FrostGuard – create special pentru producătorii de fructe. Aşa-zisele maşinile de vânt, fixe sau mobile, sunt nişte ventilatoare mari care scot aerul rece din livezi, dotate cu senzori de temperatură. Le folosesc mai mult pomicultorii din SUA.

Metode preventive indirecte
– Un pom sănătos, îngrijit, hrănit echilibrat în anul precedent, este mai bine pregătit pentru a suporta stresul unor astfel de fenomene meteo;
– Evitaţi pe cât posibil înfiinţarea plantaţiilor noi pe văi şi la baza pantelor, unde are loc inversiunea termică; alegeţi terenuri cu expoziţie sudică, sud-vestică sau sud-estică pentru a înfiinţa o plantaţie. Ţineti cont de tipul de sol, dar şi de clima din zonă;
– Verificaţi datele climatice din zona respectivă pentru ultimii ani (frecvenţa accidentelor climatice);
– Consultaţi staţiunile pomicole, viticole din zonă înainte de a alege sortimentul de specii/soiuri la înfiinţarea unei plantaţii noi. Alegeţi soiuri cu rezistenţă mai mare la ger, cu dezmugurire târzie.
– Plantaţi perdele de protecţie, garduri vii, pentru oprirea curenţilor de aer rece;
– Toamna, fertilizaţi suplimentar pomii cu îngraşăminte pe bază de fosfor şi de potasiu.

Angelica BACIU

REZISTENŢA SPECIILOR POMICOLE LA GER ÎN FUNCŢIE DE FENOFAZĂ

CUM RECUPERĂM LIVEZILE AFECTATE DE GER?
Mai întâi aşteptăm ca pomul să-şi revină, apoi vom interveni cu tăieri de suprimare a eventualelor ramuri ce nu se mai recuperează. Putem stropi pomii cu îngrăşăminte foliare (Amalgerol sau Cropmax, Bionat Plus, Wuxal Ascofol), dar şi cu produse fitosanitare de contact pe bază de captan, mancozeb). Apoi mobilizăm solul pentru o bună aerisire a lui şi aplicăm, la nevoie, îngrăşăminte minerale complexe.
După tăierea ramurilor afectate, obligatoriu se aplică stropiri cu soluţii cuprice pe bază de hidroxid de cupru, Oxiclorură sau cupru din sulfat de cupru tribazic de tipul Alcupral, Champ (Copermax) Copac, Funguran, Flowbrix sau Triumf, în dozele recomandate de producător.

EFECTELE GERULUI ÎN VITICULTURĂ
Organele verzi ale viţei-de-vie sunt şi ele sensibile la temperaturi scăzute, începând de la -1grade C. Pragul biologic inferior pentru lăstarii tineri şi frunzele în creştere este în intervalul -0,1… -0,7 grade C. Lăstarii umezi suferă şi la 0 grade C. Inflorescenţele sunt afectate la -0,5 grade C-1 grade C, iar boabele tinere se brunifică la -2grade C, mai ales atunci când temperaturile scăzute durează o perioadă mai lungă de timp. Dacă temperatura scade sub -1…-2 grade C pentru o perioadă mai mare, atunci vegetaţia viţei este stopată (Liliana Tomoioagă , Ghidul Viticultorului).

Un articol publicat în revista Ferma nr. 6/211 (ediţia 1-14 aprilie 2018)