Până în luna decembrie 2021, cultura de grâu din Vaslui era nerăsărită pe jumătate din suprafața totală de aproximativ 66 mii hectare, iar cultura de rapiță pe 25% din suprafața totală de 18 mii de hectare semănate.

Optimism rezervat pentru grâu

”A fost un start destul de slab pentru recoltele din acest an. În luna decembrie au căzut precipitații care au însumat aproximativ 70-80 l/mp, ca medie pe întreg teritoriul județului Vaslui și, în special culturile de grâu, au început să mai răsară. Dacă de-a lungul perioadei de vegetație se vor înregistra precipitații în cantități suficiente și în fazele optime de creștere și dezvoltare a plantelor, acestea pot oferi rezultate satisfăcătoare”, precizează Gigel Crudu, Director al Direcției Agricole Județene Vaslui.

Probleme încă de la semănat

Situația dificilă din această perioadă constituie, de fapt, o prelungire a coordonatelor îngrijorătoare din toamna 2021, atunci când fermierii au semnalat faptul că au întâmpinat mari greutăți la semănatul grâului din cauza rezervei insuficiente de apă din sol, asociate unei evoluții climatice caracterizate de creșteri ale temperaturii medii pe parcursul anului trecut.

Secetă generalizată în Moldova

Din păcate, seceta care a condus la actualele îngrijorări privitoare la starea culturilor înființate în toamna anului 2021 s-a manifestat în aproape toate județele Moldovei, excepție făcând anumite areale din județele montane.

La nivelul întregii zone a Moldovei, în anul 2021, temperatura medie a anului a fost de 10,1 grade Celsius. Această valoare este mai ridicată cu un grad Celsius față de valoarea medie a perioadei 1961-1990, dar relativ apropiată față de perioada ultimilor 30 de ani. Din punct de vedere pluviometric, întreg anul 2021 a fost unul deficitar, în zona Moldovei, cantitatea medie de precipitații fiind cu 10% sub valoarea medie multianuală. În mod concret, dacă trebuia să se înregistreze la nivelul regiunii o cantitate medie de 550 litri/mp, în realitate cantitatea de precipitații a fost cu 65 litri/mp mai mică.

„S-a menținut şi tendința de accentuare a fenomenului de vijelie, izolat manifestându-se vijelii extreme”, arată Ovidiu Machidon, Șef Serviciu în cadrul Centrului Meteorologic Regional Moldova din Iași.

Viitorul meteo nu sună bine!

Pe fondul numeroaselor dificultăți cu care se confruntă în această perioadă, fermierii așteaptă cu multă nerăbdare veștile specialiștilor legate de orizontul agrometeorologic din acest an, realizarea oricărui plan de afaceri depinzând în mod esențial de nivelul producției realizate.

”La unele culturi, pe profilul de sol 0-20 cm, în toamnă (noiembrie 2021), deficitul de apă a fost de 70-80%, iar la alte culturi deficitul de apă a ajuns chiar la 100%. În perioada Crăciunului, au căzut anumite cantități de precipitații, dar nu putem spune că au acoperit deficitul de apă din sol. Pentru anul 2022, la nivel global și regional, așteptările legate de evoluțiile climatice trebuie puse în cheia creșterii temperaturii medii a aerului și a menținerii relativ apropiate de media intervalului de referință de 30 de ani a cantităților de precipitații. Se modifică însă parametrii de producere a fenomenelor de precipitații, respectiv reducerea intervalului de timp și creșterea torențialității acestora. Așadar, creșterea temperaturii medii a aerului trebuie asociată cu reducerea intervalului de timp de producere a precipitațiilor și, deci, nu mai avem un număr mare de zile consecutive cu căderi de precipitații, crește numărul zilelor de vară, scade numărul nopților geroase și al zilelor de iarnă”, explică Ovidiu Machidon.

Seceta a întors culturile!

În zona de Nord-Est a Moldovei, numeroase suprafețe cu rapiță au fost întoarse. Din cauza secetei pedologice ori sămânța s-a uscat în sol, ori cultura răsărită a rămas în 2-3 frunze, iar alte culturi vor fi întoarse în primăvara 2022.

„Din nefericire, în zonele Șuletea, Epureni și Deleni, culturile de rapiţă aproape că nu sunt răsărite deloc sau sunt răsărite în proporție de până la 10-15%, motiv pentru care fermierii au hotărât să le întoarcă, îmediat ce situația o va permite, în primăvară”, spune oficialul DAJ Vasului.

Asigurarea salvează bugetul

Specialiştii recomandă producătorilor agricoli să apeleze la instrumentul de protecție reprezentat de asigurarea culturilor, mai ales că primele de asigurare sunt suportate de către stat, în proporție de 70%. Practic, media cheltuielii reale a fermierului, în funcție de firma cu care încheie contractul de asigurare, este de aproximativ 50-70 lei/ha, ceea ce nu reprezintă o sumă enormă, în raport cu protecția asigurată în fața pierderilor care s-ar putea înregistra în cazul apariției unor fenomene total nefavorabile.

REZISTENŢA LA GERUL IERNII

Rapița rezistă până la -15 sau -17 grade Celsius, chiar fără strat protector de zăpadă, cu condiția ca gerul să nu survină brusc și cu temperaturi foarte scăzute. Culturile de grâu rezistă, în timpul iernii, până la temperaturi de -20 și chiar -23 grade Celsius. Totul depinde de soiul ales, de epoca în care s-a semănat, de starea de vegetație a culturii la intrarea în iarnă și de existența sau absența stratului protector de zăpadă.

Suprafața semănată cu cereale de toamnă în județul Vaslui este de aproximativ 90.000 ha, din care: grâu 66 mii ha, rapiță 18 mii ha, orz 6 800 ha și 200 ha cu orzoaică. – ROBOTUL FERMY, Specialist Agri 4.0

Deşi vara a fost mai bogată în precipitații și valorile temperaturii aerului au fost apropiate de normalul climatologic al ultimelor trei decenii, a urmat o toamnă cu temperaturi relativ apropiate de normal, dar extrem de secetoasă, putând fi comparată doar cu 3 ani din ultimele 6 decenii: 1963, 1973 și 1982. – OVIDIU MACHIDON, Șef Serviciu Centrul Meteorologic Regional Moldova

În zona Moldovei, seceta pedologică din toamna 2021 s-a prelungit și în lunile de iarnă. Autoritățile județene au semnalat faptul că vegetația culturilor de toamnă este proastă, iar perspectivele recoltelor din acest an sunt îngrijorătoare.

un articol de

PETRONELA COTEA MIHAI

redactor Radio România Iaşi