Din păcate titlul articolului nu este o exagerare, ci realitate. Nu o spun eu, o spune chiar câmpul, dar şi studiile multidisciplinare realizate în mai multe țări, în ultimele decenii. 

Vremea bună le dă … ARIPI!

La noi în țară, exemplul cel mai elocvent este din această toamnă, când mulți fermieri au fost nevoiți să facă și 4 tratamente în vegetație la rapiță pentru combaterea insectelor dăunătoare. 

Fermierii s-au confruntat cu două specii cu care nu prea au avut de-a face până nu demult (poate doar cei care cultivă vărzoasele), și anume: molia verzei (Plutella xylostella) și păduchele verde al piersicului (Myzus persicae). 

Marea problemă cu aceste două specii este că sunt rezistente la multe insecticide iar vremea caldă din toamnă le „dă o mână de ajutor” insectelor. Colac peste pupăză, pe lângă căldură, avem și ploi puține, adică exact „ingredientele” cele mai bune pentru creșterea populațiilor insectelor dăunătoare.

Aşa arată frunzele de rapiță după „vizita” dăunătorilor!

Încălzirea și dăunătorii

Studiile efectuate în ultimele decenii au scos în evidență faptul că încălzirea globală duce la creșterea populațiilor majorității speciilor de insecte dăunătoare culturilor agricole, la alterarea relațiilor dintre entomofauna utilă (paraziți sau prădători) și speciile dăunătoare (speciile utile, cum ar fi paraziții sunt mult mai sensibile la schimbările climatice), la răspândirea speciilor de insecte dăunătoare spre zone mai nordice sau la înălțimi mai mari. 

NU AVEM „insecticid natural”

O vorbă din popor spune că „cel mai bun insecticid este gerul”. Ei bine, se pare că în ultimele ierni nu mai avem parte nici de acest „insecticid natural”. 

Pe 11 decembrie 2022, temperatura aerului era de 16 grade C iar dăunătorii rapiței erau foarte activi. În acest început de an, în prima decadă a lunii ianuarie, temperaturile au crescut din nou (chiar mai mari de 15 grade C) iar insectele erau din nou active! 

În mod normal, în această perioadă aveam zăpadă pe câmp, insectele hibernau iar plantele erau în rapaus. Chiar dacă nu aveam zăpadă, temperaturile nu permiteau ca insectele să fie active în ianuarie. Însă, când în ianuarie avem temperaturi de început de martie, atunci câmpul este plin de viață. 

Ce înseamnă asta pentru fermieri? Presiune mai mare de infestare pe timpul sezonului de vegetație. Chiar foarte mare… Insectele vor veni peste noi ca un „tăvălug”! Şi asta în condițiile în care mijloacele chimice de combatere sunt din ce în ce mai limitate iar posibilele alternative sunt și ele limitate (și, mai ales, foarte scumpe)!

Omida fructificațiilor (Helicoverpa armigera) fluture capturat în capcane pe 13 noiembrie 2022

Molia verzei e și ea activă

Odată cu încălzirea vremii, pentru insecte apar noi oportunități și ne putem trezi cu ele acolo unde ne așteptăm cel mai puțin. 

Molia verzei la rapiță este un exemplu elocvent. România era considerată limita nordică a arealului acestei specii. Acum, cel puțin în sud și vest, la cum zboară moliile în lanul de rapiță am putea spune că ne aflăm într-o zonă foarte favorabilă acestei specii. 

Molia verzei (Plutella xylostella) activă pe 10 ianuarie 2023

Lipsa gerurilor din timpul iernii sau frecvența mai redusă cu care apar acestea (și numărul mai mic de zile cu temperaturi scăzute), înseamnă șanse mai mari de supraviețuire pentru multe specii de insecte, pe durata sezonului rece. 

Ce putem face în fața acestui „asalt”? 

1. Pe termen scurt, monitorizarea câmpului și efectuarea tratamentelor cu sortimentul de insecticide disponibile, numai atunci când situația o cere. De ajutor ar fi capcanele automate pentru monitorizarea dăunătorilor care transmit imagini, în timp real, direct pe telefonul mobil al fermierilor sau PC. Din păcate, prețul acestor sisteme este piperat și va mai trece o perioadă de timp până când fermierii mici și medii și-l vor putea permite. Așa că monitorizarea clasică a câmpului este sfântă iar când aveți dubii, apelați cu încredere la un specialist în protecția plantelor (din păcate, din ce în ce mai puțini).

2. Pe termen mediu, asolamentele și tehnologiile agricole. Rotațiile scurte sau monocultura favorizează creșterea populațiilor de insecte dăunătoare culturilor agricole. Marea provocare este ca fermierii să își poată valorifica toate culturile din asolament, la un preț cât mai bun. În caz contrar, rotația va fi scurtă sau nu va fi iar asta înseamnă un „loz câștigător” pentru insecte. La tehnologii am mai făcut referire și în articolele trecute. Vin cu un singur exemplu în acest sens și anume, cu resturile vegetale. O  cantitate prea mare de coceni de porumb pe câmp, netocaţi, înseamnă multe „căsuțe” pentru larvele sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilallis) pe timpul sezonului rece și populații mari ale acestui dăunător în anul următor.  

3. Pe termen lung, perdelele forestiere. Pe acest subiect sunt multe dezbateri, dar realitatea din teren este cam neschimbată. Perdelele forestiere au o serie de avantaje, nu le mai enumăr în acest articol. Mă opresc la un avantaj „entomologic”: perdelele pot să fie loc de refugiu și pentru entomofauna utilă (paraziții și prădătorii dăunătorilor) sau pentru păsările care consumă unele specii de insecte dăunătoare. 

Din păcate, vrem nu vrem, „tăvălugul entomologic” vine peste noi iar „combustibilul” pentru acest tăvălug este vremea din ce în ce mai caldă, lipsa iernilor adevărate la latitudinile medii, dar și unele tehnologii agricole pe care le aplicăm. Singura soluție este să ne adaptăm acestor schimbări și să încercăm să fim cât mai flexibili!  

Afide și paraziții acestora în cultura rapiței de toamnă, pe 10 ianuarie 2023

Știulete de porumb (cultură semănată în iunie) atacat de larvele omizii fructificațiilor (Helicoverpa armigera) la începutul lunii octombrie 2022

un articol de EMIL GEORGESCU, INCDA Fundulea