Secara însilozată devine aurul verde al fermelor de vaci – soluție strategică pentru fermele de vaci de lapte în 2026.
Crescătorii de animale au început campania de recoltare a secarei destinate însilozării, prima mare etapă furajeră a anului 2026.
SECARA ÎNSILOZATĂ DEVINE AURUL VERDE AL FERMELOR DE VACI
În contextul secetei din ultimii ani și al costurilor tot mai ridicate pentru furajare, secara siloz a devenit una dintre cele mai importante culturi complementare în fermele de vaci de lapte.
Potrivit lui Costin Ionuț Lupu, director executiv al Holstein.RO, această cultură vine să completeze perfect porumbul siloz și semifânul de lucernă în rațiile furajere: „Este prima campanie a anului 2026, iar secara reprezintă cea mai bună materie primă complementară care vine să se alăture porumbului siloz și semifânului de lucernă”.
”În ultimii ani, atât de secetoși, silozul de secară, alături de borceaguri, a câștigat un rol tot mai însemnat în planul de culturi al crescătorilor de vaci de lapte, ajungând în unele cazuri la peste 35% din suprafața alocată culturilor furajere”, susține Costin Ionuț Lupu.
Cultura de secară, tot mai importantă în fermele zootehnice
Reprezentanții fermierilor spun că secara, triticalele și orzul pentru însilozare sunt tot mai utilizate pentru reducerea costurilor de producție și pentru asigurarea unei baze furajere stabile.
„Majoritatea fermierilor din Asociația noastră au început să recolteze secara și orzul pentru însilozare și, bineînțeles, prima coasă pentru lucernă, pentru a fi însilozată. În momentul de față, vorbim de aproximativ 25-30% din suprafața fermelor de lapte însămânțată din toamna trecută cu culturi destinate însilozării”, explică liderul Holstein.RO.
Vezi AICI video din timpul campaniei de recoltare și insilozare a secarei!
SOLUȚIE STRATEGICĂ PENTRU PRODUCĂTORII DE LAPTE ÎN 2026
Acesta atrage atenția că sursa de proteină reprezintă una dintre cele mai costisitoare componente ale furajării, iar fermierii sunt obligați să găsească soluții eficiente economic.
„Porumbul siloz rămâne elementul central în rațiile furajere, însă mulți dintre fermieri optează pentru secară siloz, triticale siloz și orz siloz pentru a reduce costul rației furajere”, adaugă Ionuț Lupu.
În opinia sa, culturile de secară și borceagurile ar trebui susținute prin scheme similare de sprijin cuplat, la fel ca porumbul siloz și lucerna.
EXPERIENȚA DIN FERMĂ: BOVIFERM BOTIZ, JUDEȚUL SATU MARE
În teren, campania de însilozare este deja încheiată în unele ferme. La Boviferm, administratorul Ovidiu Strenc spune că anul acesta accentul cade pe siguranța furajelor.
„Am terminat deja campania de recoltare pentru însilozare. Am avut secară, lolium și lucernă, aproximativ 80 de hectare: 30 de hectare de lucernă, 20 de lolium și restul secară” – Ovidiu Strenc
Fermierul afirmă că experiența ultimilor ani, marcați de secetă și pierderi la porumb, i-a determinat pe mulți crescători să se bazeze tot mai mult pe culturile înființate din toamnă.
„Ne străduim să strângem cât mai multă mâncare acum, primăvara, pentru că nu știm ce ne așteaptă vara. În ultimii ani am pățit-o cu porumbul și ne bazăm tot mai mult pe culturile acestea de toamnă”, adauga sătmărean.
CE SE CULTIVĂ DUPĂ RECOLTARE? CULTURA DUBLĂ DE PORUMB
După recoltarea secarei, fermierul din Botiz a înființat o cultură dublă de porumb pentru siloz: „Eu am semănat după secară porumb. Anul trecut mi-a reușit mai bine cultura a doua, decât cultura principală de porumb.”
Ferma Boviferm exploatează aproximativ 350 de capete Holstein, dintre care 150 sunt vaci la muls. Pentru un efectiv atât de mare, asigurarea bazei furajere reprezintă o prioritate absolută.
„Masa verde trebuie să o asigurăm, pentru că aceea nu se poate cumpăra. Șroturile și cerealele le mai cumpărăm, dar masa verde trebuie produsă în fermă”, conchide fermierul.
COSTURI TOT MAI MARI
Fermierii spun că înființarea culturilor de primăvară a devenit mult mai costisitoare comparativ cu anii trecuți: „Aproape s-au dublat costurile, dacă le calculăm pe toate.”
În cazul culturii de porumb înființate după secară, doar lucrările mecanizate au costat aproape 1.000 de lei pe hectar.
„Eu am apelat la o firmă de presări-servicii. Pregătirea terenului după secară și semănatul m-au costat aproape 1.000 de lei pe hectar doar manopera. Cu sămânță, îngrășăminte și erbicide, ajung aproape la 1.000 de euro cheltuială directă pe hectar.”, spune Ovidiu Strenc.
PRESIUNE PE PREȚUL LAPTELUI
Totodată, fermierii reclamă întârzieri la plata subvențiilor și o scădere accentuată a prețului laptelui.
„Problema mare este prețul laptelui. Oferta este sub 2 lei pe litru. Acoperim costurile cu greu și lucrăm aproape fără profit. Nu spun că o să dăm faliment, dar nici nu avem bani de investit!”
Pe lângă dificultățile din sectorul laptelui, piața reproducției s-a blocat aproape complet.
„Anul acesta nu am reușit să vindem decât 10 juninci din 35 disponibile. Fermierii nu mai cumpără animale pentru că nu au siguranță privind viitorul” – spune fermierul.
CITEȘTE ȘI: O vacă de lapte aduce câștig cât 2 hectare cultivate. Triticalele, o afacere cu cel puțin 3.600 lei/ha
ZOOTEHNIA ROMÂNEASCĂ SE REINVENTEAZĂ: SECARA SILOZ – CULTURĂ STRATEGICĂ
În condițiile schimbărilor climatice și ale incertitudinii privind producțiile de porumb, secara pentru însilozare devine o cultură strategică pentru fermele de vaci de lapte din România.
Fermierii apreciază această cultură pentru:
- rezistența mai bună la secetă;
- producția timpurie de masă verde;
- posibilitatea înființării culturilor duble;
- reducerea costurilor cu furajarea;
- aportul important în asigurarea proteinei furajere.
Tot mai multe exploatații zootehnice își reorganizează structura culturilor, acordând secarei și borceagurilor o pondere tot mai mare în schema furajeră anuală.
