Matei Titianu, noul președinte al LAPAR anunță o repoziționare strategică a federației atât la Bruxelles, cât și pe piața internă. Matei Titianu vorbește despre o schimbare de paradigmă: mai multă presiune regională în negocierile europene și mai multă valoare adăugată pentru membrii organizației.
Mesajul tânărului fermier este clar: agricultura românească trebuie să joace mai inteligent, mai organizat și mai unit.
„Nucleu estic” pentru presiune la Bruxelles
Una dintre ideile centrale ale noului mandat este formarea unui bloc regional de influență, alături de organizații profesionale din Bulgaria, Polonia, Ungaria și Slovacia.
„Depunerea de documente de poziție ce poartă semnătura a mai multor țări poate face diferența.”
Titianu susține că problemele agriculturii din estul Europei au particularități comune — fie că este vorba despre presiunea dăunătorilor, condițiile climatice sau impactul reglementărilor europene — iar o poziție regională coordonată ar putea avea o greutate mult mai mare în fața instituțiilor europene.
Ideea este ca acest nucleu estic să completeze structurile deja existente la nivel european și să devină un bloc de presiune capabil să susțină dosare sensibile precum neonicotinoidele, Politica Agricolă Comună, plafonarea subvențiilor sau acordurile comerciale.
„Origine LAPAR” – sigiliu comun pentru procesatori
Pe plan intern, Titianu anunță un proiect care vizează creșterea valorii adăugate în ferme: un sigiliu comun pentru membrii federației care aleg să proceseze materia primă.
„Nu vorbesc despre un brand, ci despre un sigiliu de încredere.”
Conceptul presupune negocierea cu lanțurile de retail pentru crearea unor rafturi dedicate produselor provenite exclusiv din fermele membre. Fie că este vorba despre ulei, lactate, mezeluri sau produse de panificație, ideea este ca acestea să fie asociate cu un semn distinctiv comun, care să transmită apartenența la o federație profesională.
Titianu consideră că un astfel de demers poate stimula procesarea, poate crea un avantaj competitiv și poate consolida relația dintre fermieri și consumatori.
Newsletter de inteligență comercială și marketplace
Un alt instrument propus este lansarea unui newsletter săptămânal de analiză și prognoză a pieței, dedicat membrilor federației.
„Informația corectă înseamnă câștiguri financiare.”
Acest serviciu ar putea include analize de preț, tendințe, ferestre optime de vânzare și alerte de piață, cu scopul de a ajuta fermierii să ia decizii mai bine fundamentate.
În paralel, Titianu propune și crearea unui marketplace digital al comunității, unde membrii să poată tranzacționa utilaje sau stocuri, într-un cadru organizat.
Matei Titianu: Nu vrem gratuități. Vrem echitate!
Un capitol central al mandatului anunțat de Matei Titianu este reconstrucția reputației fermierilor români.
Noul președinte LAPAR susține că în ultimii ani imaginea sectorului agricol a fost afectată de stereotipuri și percepții negative, în special în ceea ce privește subvențiile și utilizarea produselor de protecția plantelor.
„Nu vrem bani nemunciți. Vrem echitate. Nu vrem gratuități, vrem condiții similare.”
Titianu afirmă că subvenția trebuie înțeleasă ca o compensare pentru restricțiile impuse prin reglementările europene, nu ca un avantaj nemeritat.
El atrage atenția că fermierii români produc sub reguli stricte, cu un cost de producție ridicat și cu acces limitat la substanțe și tehnologii comparativ cu competitorii din afara Uniunii Europene.
„Nu putem vorbi de echitate atunci când din zece produse de protecția plantelor eu pot folosi doar două, și sunt și mai slab eficiente, dar și mai scumpe.”
În același timp, el avertizează că piața internă este expusă la produse provenite din state care nu respectă aceleași standarde, ceea ce creează o competiție dezechilibrată.
Titianu subliniază că agricultura nu este doar un sector economic, ci un pilon strategic al statului, contribuind semnificativ la PIB și la ocuparea forței de muncă.
Miza strategică: siguranța alimentară a României
Matei Titianu avertizează că, în lipsa unor politici echitabile și a unei susțineri coerente, producătorii locali pot deveni vulnerabili, iar dependența de importuri alimentare ar putea crește.
„Trebuie să arătăm că nu vrem bani nemunciți, să arătăm că, deși am fost văduviți, am rezistat. Noi nu vrem să fim martiri, vrem echitate.”
În viziunea sa, fără o imagine publică solidă și fără susținere socială, politicul nu va merge „până la capăt” în apărarea intereselor fermierilor.
De aceea, propune o cultivare atentă a dialogului în spațiul public și o comunicare mai activă a realităților din teren.
Mesajul final este unul de avertisment, dar și de mobilizare: agricultura românească are nevoie de reprezentare puternică la nivel național și european, de unitate între organizații și de recâștigarea încrederii societății.
Pentru noul președinte LAPAR, miza nu este doar una economică, ci una strategică: menținerea capacității României de a-și asigura propria siguranță alimentară într-un context global instabil.
