Schimbările climatice vor avea un impact profund asupra valorii terenurilor agricole din Europa până la sfârşitul secolului, potrivit unei analize realizate de Agenţia Europeană de Mediu (EEA).

Conform proiecţiilor, aproximativ 60% din suprafaţa agricolă a continentului ar putea înregistra o scădere a valorii până în anul 2100, în timp ce alte regiuni vor beneficia de condiţii mai favorabile pentru agricultură. Estimările EEA se bazează pe un scenariu climatic construit pe emisiile de gaze cu efect de seră, care presupune o creştere semnificativă a acestora la nivel global. Harta publicată de Agenţia Europeană de Mediu evidenţiază diferenţe majore între regiunile Europei, în funcţie de evoluţia temperaturilor, a regimului de precipitaţii şi a disponibilităţii resurselor de apă.

Nordul Europei, principalul beneficiar al încălzirii globale

În acest context, ţările din nordul şi nord-vestul Europei apar drept principalii câştigători ai schimbărilor climatice. Regiuni din Suedia, Danemarca, Finlanda, Irlanda şi Regatul Unit ar putea deveni mai productive din punct de vedere agricol, beneficiind de sezoane de vegetaţie mai lungi, temperaturi mai blânde şi de un regim al precipitaţiilor mai favorabil.

La polul opus se află sudul Europei, unde efectele schimbărilor climatice sunt prognozate să fie mult mai dure. Spania, Italia, Grecia, Portugalia şi Franţa se confruntă cu riscuri crescute de secetă, stres hidric şi temperaturi extreme, factori care vor reduce productivitatea agricolă şi, implicit, valoarea terenurilor. În unele regiuni sudice, procesul de aridizare ar putea deveni ireversibil, limitând sever posibilităţile de exploatare agricolă.

O provocare economică majoră pentru agricultura europeană

Datele prezentate de Agenţia Europeană de Mediu arată că schimbările climatice nu reprezintă doar o problemă de mediu, ci şi una economică, cu efecte directe asupra pieţei funciare şi asupra viitorului agriculturii europene. În timp ce unele regiuni vor câştiga valoare şi atractivitate, altele riscă să piardă o parte importantă din capitalul agricol acumulat în ultimele decenii.

Citeşte şi:
Terenuri agricole aproape de trei ori mai scumpe decât media UE! Fermierii pierd în fața investitorilor

În acest context, adaptarea la noile condiţii climatice devine esenţială, atât pentru fermieri, cât şi pentru factorii de decizie, care vor trebui să ţină cont nu doar de producţie, ci şi de evoluţia pe termen lung a valorii terenurilor agricole.