No-till va fi tehnologia dominantă în ferma familiei Florici la culturile de toamnă, după ani buni de testări temeinice. Cum au procedat practic pentru a evita pierderile de producție în tranziția la sistemul conservativ?

În zona Târgu Frumos, jud. Iași, inginerul agronom Daniel Florici și tatăl său Dănuț Florici administrează o fermă de aproximativ 250 hectare, înființată în anul 2007.

Tată și fiu, la cârma unei afaceri solide  

Încă de la început, inginerul agronom Daniel Florici și tatăl său Dănuț Florici s-au preocupat de identificarea celor mai eficiente soluții, pentru a crește randamentele de producție și eficiența economică, apelând în același timp la practici agricole cât mai prietenoase cu solul și cu mediul înconjurător.

”În anul 2007, tata a început afacerea agricolă cu 40 de hectare. Eu, adolescent fiind pe atunci, m-am alăturat tatălui meu și, îndrăgind tot mai mult agricultura, am decis să devin inginer agronom”, își amintea Daniel Florici.

Suprafață extinsă până la maximul de siguranță

An de an, împreună, au extins suprafața până la dimensiunea actuală, care îi mulțumește și le oferă siguranța necesară pentru a gestiona eficient fiecare etapă tehnologică sau investițională.

Tot în anul 2007, au făcut prima investiție pentru modernizarea fermei, accesând un proiect SAPARD, prin care au achiziționat un tractor de 45 CP și utilajele aferente. În 2011, a urmat a doua investiție semnificativă, într-un tractor de 140 CP –  în acel moment fiind un tractor de generație nouă. În 2019, l-au înlocuit cu un tractor mai performant, de 260 CP, pentru lucrări grele.

Daniel și Dănuț Florici au căutat permanent metodele și mijloacele cele mai potrivite pentru a proteja solul, fără a periclita nivelul competitiv al producțiilor agricole realizate.

Renunțarea la răsturnarea brazdei a adus beneficii

La început, au lucrat în sistem clasic, folosind plugul. De aproximativ 4-5 ani, pentru culturile de primăvară, au trecut la sistemul conservativ fără răsturnarea brazdei. În ceea ce privește culturile de toamnă – rapiță și grâu -, de mai mulți ani aplică tehnologia minimum-till, parcul tehnic fiind dotat și cu un utilaj care îi ajută să lucreze într-un mod precis și eficient.

Cu toate provocările care vor veni, rămânem încrezători că, în timp, vom avea rezultate bune și că vom avea dovada că am făcut o alegere strategică pentru viitor – DANIEL FLORICI, Tânăr fermier ieșean

”Renunțarea la plug și adoptarea unui sistem conservativ de pregătire a solului fără răsturnarea brazdei ne-au adus beneficii semnificative în fermă. Am reușit să facem economii, de exemplu, la consumul de motorină și la numărul de ore de lucru pe hectar, ceea ce reprezintă scăderi ale costurilor și timp mai redus petrecut în câmp.

Concomitent, am realizat o mai bună conservare a apei în sol – un aspect esențial care ne preocupă pe toți. Din toamna 2025 facem un nou pas și implementăm sistemul no-till pentru culturile de rapiță, grâu și orz”, arăta fermierul ieșean.

Tehnologia dominantă la culturile de toamnă

Daniel Florici mai preciza că, începând din campania agricolă 2025-2026, tehnologia no-till va fi adoptată pe întreaga suprafață ocupată cu cereale de toamnă, iar în primăvara 2026, aceeași tehnologie va fi testată pentru culturile de porumb și de floarea soarelui, pe suprafețe experimentale.

”Deocamdată, punctăm începutul nostru în direcția producerii cerealelor de toamnă în sistemul no-till, un moment pe care l-am pregătit minuțios în ultimii 4-5 ani. Cu argumente, acum pot să spun că trecerea de la tehnologia clasică la no-till nu se poate face de la un an la altul, ci după un timp suficient de studiu și de adaptare.

În primul rând, am încercat să înțelegem profund solul, în călătoria cunoașterii abordându-l ca pe un organism viu. Ca orice organism viu, are nevoie de crearea unui microclimat stabil, prin păstrarea microorganismelor, a biodiversității și a întregii activități biologice. De exemplu, așa-numitele pluguri biologice, râmele, sunt cele care prin prezența lor  transmit informații concrete despre sănătatea solului”, explica Daniel Florici.

VEZI AICI: Diferenţele dintre convenţional, minimum-tillage şi no-till!

4 pași concreți spre zero-tillage

1. Primul pas din câmp pentru implementarea sistemului no-till (după documentarea temeinică), a fost trecerea de la lucrarea de răsturnare a brazdei la lucrările de scarificare și afânare. ”Am efectuat lucrările cu un gruber, la adâncimi de 20-25 cm. Scopul a fost acela de a elimina stratul de compactare (hardpanul), favorizând dezvoltarea rădăcinilor și a plantelor. Așa după cum se știe, hardpanul este ca un zid pentru sistemul radicular și tocmai de aceea a fost necesară o astfel de pregătire pentru tranziția la no-till”, explica fermierul.
2. Un alt pas a fost regândirea modalității de fertilizare, deoarece, de exemplu, îngrășământul granulat nu mai poate fi aplicat în mod similar cu sistemul convențional. ”Tranziția către tehnologia no-till solicită mai mult decât o simplă investiție într-un utilaj. Se realizează, de fapt, o schimbare de paradigmă în cadrul întregului flux tehnologic. În privința fertilizării, totul trebuie readaptat, începând de la tipul de îngrășământ (substanță activă) și până la momentul și modalitatea de administrare a respectivului fertilizant”, menționa Daniel Florici.
3. De asemenea, trecerea la tehnologia no-till presupune și investiții în echipamente speciale, care să permită efectuarea lucrărilor în mod precis și eficient. ”Fiecare verigă tehnologică este importantă, deoarece orice eroare se plătește, câteodată inclusiv cu prețul pierderii întregii culturi. Pe partea de plante prășitoare, vom adapta propria semănătoare cu anumite elemente care ne vor ajuta să semănăm în no-till. Pe partea de cereale păioase, momentan a trebuit să apelăm la prestatori de servicii care dețin utilaje specializate pentru pregătirea patului germinativ în sistem no-till, deoarece tehnica pe care o avem acum în fermă nu este adaptată acestei tehnologii”, transmitea fermierul.
4. Nu în ultimul rând, noua tehnologie obligă la un control mai atent al buruienilor și la stabilirea unei strategii clare de rotație a culturilor, pentru păstrarea unui echilibru biologic în sol și pentru a îndepărta pericolul unor atacuri de boli și dăunători.

”Avem așteptări realiste, fiind conștienți că această tehnologie nouă nu oferă beneficii miraculoase, din primul an. Avem nevoie de răbdare și, mai ales, de o foarte bună cunoaștere a proceselor din sol.

De exemplu, după o perioadă îndelungată de studiu, am înțeles faptul că, deși resturile vegetale din câmp împiedică apariția buruienilor, va fi necesar să intervenim cu produse de protecție a culturii. În mod eficient și responsabil”, concluziona Daniel Florici.

MISTREȚII SCHIMBĂ RADICAL STRUCTURA DE CULTURI!

În anul agricol 2025-2026, structura de culturi este influențată atât de rotația culturilor și de condițiile climatice, cât și de necesitatea gestionării riscurilor fitosanitare. Accentul va fi pus pe culturile de toamnă – rapiță, grâu și orz -, care vor ocupa peste 40-50% din suprafață, inclusiv din cauza limitărilor specifice terenurilor, în zonă înregistrându-se frecvent atacuri ale mistreților asupra culturii de porumb.

CITEȘTE ȘI: Avantajele includerii culturilor de acoperire (cover crops) în sistemul no-till