Subvenții fermieri: Parlamentul European a votat miercuri, 10 septembrie, rezoluția privind viitorul agriculturii și Politica Agricolă Comună – PAC după 2027.

”Poziția Parlamentului European privind viitorul PAC și al agriculturii UE rămâne așa cum este prevăzută în prezenta rezoluție”, se precizează în documentul adoptat de eurodeputați.

În rezoluția adoptată de deputații europeni, aceștia subliniază că viitoarea PAC după 2027 ar trebui să simplifice accesul la măsurile de adaptare și atenuare a schimbărilor climatice și că fermierii ar trebui recompensați pentru eforturile depuse în acest sens.

De asemenea, solicită efectuarea unor evaluări de impact care să ia în considerare implicațiile la nivel de exploatație înainte de a se propune orice noi reglementări care implică noi cerințe și sarcini birocratice pentru fermieri și solicită o revizuire a tuturor obligațiilor existente.

BUGET SEPARAT PENTRU AGRICULTURĂ ȘI PAC DUPĂ 2027

Insistă ca agricultura să rămână o politică a UE și să nu fie inclusă într-un fond unic, pentru a asigura condiții uniforme între statele membre.

Mai mult, solicită un buget majorat și dedicat pentru PAC după 2027, care este indexat în funcție de inflație prin reevaluări anuale, în următorul CFM și resursele financiare alocate PAC să rămână alocate în buget în acest scop, în special plățile directe; se opun ferm ideii ca statele membre să fie autorizate să utilizeze bugetul PAC ca parte a altor scopuri decât agricultura.

De asemenea, aleșii din Parlamentul European invită Comisia Europeană și colegislatorii să mențină sprijinul pentru venit fix și limitat ca o componentă esențială a PAC după 2027, recunoscând rolul său vital în asigurarea producției alimentare, cu standarde ridicate de calitate și sănătate pentru consumatorii din UE.

Subliniază necesitatea ca PAC după 2027 să își mențină propriul statut juridic și instituțional; subliniază importanța menținerii bugetului PAC ca un buget independent, distinct și dedicat, adaptat nevoilor specifice ale sectorului agricol european și invită Comisia să reducă sarcinile administrative pentru a se asigura că fermierii pot accesa direct sprijinul fără a se baza excesiv pe consultanți externi.

De asemenea, consideră că PAC trebuie să rămână o politică separată și distinctă și respinge ferm orice propunere de includere a bugetului PAC într-un fond unic cu alte politici sau fonduri, deoarece o astfel de abordare ar reduce eficacitatea intervențiilor și ar compromite obiectivele strategice ale Uniunii în materie de securitate alimentară și dezvoltare rurală.

Subliniază că, în contextul geopolitic actual, accesul sigur și constant la alimente a devenit o chestiune de securitate strategică și că dependența de importuri poate fi exploatată ca mijloc de exercitare a presiunilor; în acest context, ar trebui pus un accent mai mare pe obiectivele fundamentale tradiționale ale PAC: sprijinirea securității alimentare și a rezilienței, asigurarea unui venit echitabil pentru fermieri și îmbunătățirea stabilității pieței și a competitivității.

SUBVENȚII DUPĂ 2027: NOUĂ DEFINIȚIE A FERMIERULUI

Subliniază faptul că plățile directe, în forma lor actuală, generează o valoare adăugată europeană clară și este important ca subvențiile să fie acordate pe suprafață, sporind în același timp sprijinul pentru cei mai vulnerabili fermieri, inclusiv fermele de familie, fermele mici și mijlocii, tinerii fermieri și femeile fermieri, fermele din zonele cu constrângeri naturale și cele care adoptă practici mai sustenabile.

Eurodeputații mai consideră că, pentru a îmbunătăți direcționarea sprijinului PAC către cei implicați într-o activitate agricolă, este necesar să se rafineze în continuare definiția-cadru a fermierului la nivelul UE și că, pe baza acestei definiții, statele membre ar trebui să definească ce fermieri sunt eligibili pentru subvenții. 

Totuși, definiția fermierului să nu ducă la excluderea de la plata subvențiilor a fermierilor care desfășoară activități agricole, dar care sunt implicați și în activități neagricole în afara fermei lor, deoarece activitățile lor multiple consolidează adesea structura socio-economică a zonelor rurale.

Subliniază importanța transparenței în alocarea fondurilor PAC și solicită identificarea sistematică a beneficiarilor finali și a întreprinderilor interconectate; îndeamnă Comisia și statele membre să introducă mecanisme de control pentru a preveni concentrarea ajutoarelor prin structuri complexe de proprietate sau o fragmentare artificială a fermelor.

SPRIJIN CUPLAT, ECO-SCHEME ȘI CONDIȚIONALITATE SOCIALĂ

Consideră că, atât timp cât se respectă condițiile de concurență echitabile pe piața internă, plățile voluntare de sprijin cuplat ar trebui menținute sau majorate, cu o alocare bugetară suficientă și o mai mare flexibilitate în utilizarea lor, ca un instrument simplu pentru menținerea producției în sectoarele vulnerabile și pentru contracararea dificultăților specifice, în special cele care decurg din dezavantajul competitiv structural al zonelor defavorizate.

Erodeputații mai consideră că eco-schemele ar trebui să rămână voluntare și să fie simplificate și mai flexibile în cadrul PAC  după 2027.

În acest scop, statele membre trebuie să ofere fermierilor lor o listă clară și simplă de opțiuni eficiente și eficace pentru scheme ecologice din care să aleagă, însoțită de o remunerație adecvată și atractivă pentru a-i stimula, fără a submina fondurile alocate pentru plăți directe și investiții și fără a crește birocrația. De asemenea, statele membre ar trebui să investească în formare pentru a sprijini fermierii în utilizarea eficientă a schemelor ecologice.

Deși recunoaște progresele deja realizate prin condiționalitate socială, Parlamentul European solicită Comisiei o evaluare a condiționalității sociale în cadrul PAC după 2027 și o implementare proporțională, eficientă și clar definită, pentru a evita duplicarea reglementărilor între statele membre și sarcinile administrative disproporționate asupra fermierilor, precum și pentru a proteja drepturile lucrătorilor.

CITEȘTE ȘI: Fermierii excluși de la plata APIA pe hectar!