Rezultatele campaniei de recoltat din această vară sunt „mai modeste faţă de anii trecuţi” aşa după cum ne-a declarat Vasile Târziu, fermier din judeţul Timiş. „Am avut o campanie destul de lungă şi din păcate nu cu producțiile așteptate din cauza secetei. Chiar şi pentru cerealele de toamnă, în ultimii ani, exact pe sfârșitul vegetației nu plouă suficient sau nu plouă deloc şi atunci se pierde de producție, pe anumite zone. Porumbul este compromis, mai rămâne doar floarea soarelui care încă nu e sigur ce se va întâmpla cu ea. Dacă nu plouă o să avem probleme și pierderi de producție” ne-a declarat fermierul.

Cel mai probabil, „fenomenul de arsură solară nu ar fi fost atât de agresiv” dacă fermierul nu aplica preventiv ultimul tratament la spic pentru a combate fusarium. „Am aplicat tratamentul la o temperatură normală de 25 de grade, dar după 4 zile temperatura a crescut brusc la 35-37 de grade, iar pe fondul triazolilor care s-au găsit în plantă la momentul respectiv și care produc un stres, a scăzut şi rezistența la nivelul plantelor, ceea ce efectiv a distrus foliajul grâu. Din acel moment grâu n-a mai putut să încarce bobul, au rămas șiştave o parte din boabe şi am pierdut implicit producția” ne-a explicat Vasile Târziu.

„Practic, din cauza secetei pedologice care s-a instalat destul de devreme, chiar înainte ca cerealele păioase să intre în faza de umplere a bobului, grâul s-a uscat forţat, a pierdut foliajul brusc datorită unor temperaturi ridicate, de 35-38 de grade, iar radiaţia solară a făcut ca să se ardă frunzele. Efectiv, au rămas frunzele pe pai intacte, ca și când ar fi fost dezidratate forțate. Și am pierdut la producție datorită acestui fenomen de arsură solară”.

Producţia medie la grâu era de 6.300kg/ha, cu puţin timp înainte de finalizarea campaniei de recoltat în ferma din Cenad (jud. Timiş) a lui Vasile Târziu. „Am recoltat cu cca. 1,2 tone/ha mai puţin faţă de ultimii doi ani, Cu toate acestea, procentul de proteină al recoltei de grâu este bun, aşa cum este totdeauna în condiții de secetă, în schimb masa hectolitrică este mică.

Vasile Târziu – producţie mulţumitoare la rapiţă…

La rapiţă producţia obţinută a fost de 3.710 kg/ha, „o producţie mulţumitoare în condiţiile de stress şi secetă din acest sezon” apreciază Vasile Târziu.

„Nu am avut ploaie cu mai mult de o lună și jumătate înainte de campania de recoltat la rapiţă. Apoi a plouat puţin, cca. 12 litri. În Banat, mai precis în Câmpia de vest, se întâmplă tot mai frecvent un fenomen ciudat. „În partea de pustă maghiară, în vestul extrem al ţării, predomină seceta, iar cu cât te duci spre dealurile Făgetului, cu atâta nivelul pleoviometric şi frecvența ploilor creşte” ne-a explicat fermierul.

Practic, „în Cămpia de vest se instalează o deșertificare dacă nu se iau măsuri din timp, adică perdele de protecție sau lucrări ale solului non-agresive” ne-a spus Vasile Târziu. În aceste condiţii, „noi trebuie să ne adaptăm şi să nu degradăm structural solul, să-l menținem cât mai puțin mișcat” apreciază fermierul.

Lucrări superficiale pentru menţinerea apei în sol

După recoltarea cerealelor păioase şi a rapiţei, fermierul execută doar o lucrare spuperficială cu discul, o dezmiriştire. „Așteptăm să vină un front de ploi şi apoi vom pregăti terenul pentru rapiţă, ca să nu cheltuim încă o dată motorină și să nu creăm granulozitate, bulgări” ne-a explicat Vasile Târziu.

În condiții de secetetă Vasile Târziu nu este „adeptul” culturilor de acoperire

„Culturile de acoperire semănate pe secetă sunt un fiasco, asta este părerea mea. Dacă vine o ploaie și cultura răsare, acesta va consuma chiar ea o mare parte din apă, iar apoi prin evapotranspiraţie se mai pierde o mare parte din umiditatea din sol. Iar dacă cultura de acoperire nu răsare, oricum pierdem. Mai bine lasam terenul acoperit cu paie, acestea trebuie doar să fie uniformizate paiele la nivelul solului, este mult mai benefic. Desigur, în zonele cu niveluri pluviometrice mai ridicate merită să semănăm culturi de acoperire, în diverse combinaţii, ne vor ajuta la structurarea solului. Dar să nu uităm că şi culturile de acoperire au nevoie de apă” consideră Vasile Târziu.

Floarea soarelui nu-i compromisă, încă

După ce anul trecut Vasile Târziu a avut 700 ha cu floarea soarelui, anul acesta a semănat doar 400 ha cu floarea soarelui şi doar 13 hectare cu porumb, în sistem irigat prin picurare. „Am un experiment şi sper să implementez un proiect în jurul fermei pe o suprafaţă de 15 hectare, nu numai pentru porumb şi pentru alte culturi mai intensive și mai bănoase”, ne-a declarat fermierul.

În ferma sa din Cenad, Vasile Târziu a cultivat anul acesta 1200 ha cu grâu, 748 ha cu rapiţă şi 400 ha cu floarea soarelui.

În mare parte din Câmpia de vest „porumbul este compromis” apreciază fermierul. „Sunt pierderi teribile de producție datorită faptului că plantele au pierdut foliajul, frunzele s-au uscat de sus în jos. Floarea soarelui nu-i compromisă încă, chiar dacă sunt necroze la nivelul calatidiului din cauza fenomenului de arsură solară. În acelaşi timp, în anumite zone, floarea soarelui este teribil de frumoasă, depinde de sol și dacă a venit o ploaie suplimentară.”

„O ploaie de 15 litri/mp poate să schimbe total o cultură cum e floarea soarelui sau grâu. În schimb, la porumb îți trebuie un nivel pluviometric mult mai ridicat şi ploaia trebuie să vină eşalonat, nu o ploaie teribilă acum și apoi o lună să nu mai plouă, porumbul are nevoie de fracții, pe parcursul perioadei de vegetaţie” ne-a spus Vasile Târziu.

În condițiile în care predomină culturile de toamnă, rotaţia culturilor va deveni o problemă tot mai mare pentru majoritatea fermelor. „Din punct de vedere tehnic nu-i normal ce se întâmplă acum la nivel de ţară, iar în anii următori va fi şi mai grav. Nu mai vrea să rişte nimeni cultivând culturi de primăvară. Chiar şi în Timiș unde este „cordonul porumbului” sunt pierderi teribile la porumb. Lanurile care au prins în momentul legării temperaturi de peste 37 de grade care au sterilizat polenul, efectiv n-au legat. Hibrizii mai tardivi, din ce am văzut, au prins o ploaie şi mai au șanse. Dar deja este o reticență, s-au diminuat foarte mulți suprafațe cu porumb și chiar cu floarea soarelui, care rezistă mult mai bine decât porumbul” ne-a declarat Vasile Târziu.

Floarea soarelui este o plantă mult mai spartană și cu un necesar pluviometric mai scăzut. Totodată, floarea soarelui valorifică foarte bine solul datorită structurii radiculare”

800 ha/an/combină pentru amortizare

În ceea ce privește flota de maşini agricole, Vasile Târziu a făcut investiții masive în utilaje până în anii 2021-2022. Apoi, „şi datorită aspectelor financiare şi neclarităților economice și climaterice, deciziile au fost să nu mai investim atât de mult şi să fim foarte atenți la cheltuieli. Dețin șase combine, din care trei sunt mai noi, adică generația 2019-2020 și restul sunt generațiile anterioare dar sunt încă fiabile” ne-a spus Vasile Târziu.

În momentul actual, fermierul recomandă „ca investiţia să fie făcută în raport cu ceea ce produce, mai ales că o combină este mai greu amortizabilă”.

„O combină trebuie să facă minim 800 de hectare pe an ca să fie cumva amortizabilă, adică să-ți acoperi chertuielile cu leasing-ul. În același timp, trebuie să recoltezi o suprafață destul de mare ca să poți să ai și un profit, care să îţi dea satisfacţie” apreciază Vasile Târziu.