Autonomia tractoarelor: Privind jumătatea plină a paharului - Revista Ferma
6 minute de citit

Autonomia tractoarelor: Privind jumătatea plină a paharului

Autonomia devine noua frontieră în agricultură: de la roboţi fără cabină, la kituri de automatizare care transformă tractoarele în maşini complet autonome. Totuşi, în Europa, cadrul legislativ nu este încă reglementat.

NH AG Connectivity Autonomia tractoarelor: Privind jumătatea plină a paharului

În ultimii 10 ani, numeroşi producători au încercat să dezvolte tractoare autonome. Deşi aceste tehnologii sunt deja prezente în podgorii şi livezi, drumul către utilizarea lor pe scară largă în culturile de câmp pare încă destul de îndepărtat. Schimbările legislative aşteptate la nivel european în viitorul apropiat ar putea deschide noi perspective, inclusiv în România.

O soluţie pentru lipsa forţei de muncă

Deşi primele încercări în direcţia dezvoltării tractoarelor autonome datează de câteva decenii, cercetările s-au intensificat recent pentru a răspunde, în principal, deficitului de forţă de muncă. Automatizarea tractoarelor reprezintă o evoluţie firească a tehnologiilor actuale, cum ar fi ghidarea GPS sau secvenţele pentru întoarcerile automate la capăt de rând. Totuşi, multe soluţii funcţionează deja în afara Europei şi nu sunt disponibile pe continentul nostru doar din cauza lipsei unui cadru legal clar. Alte modele sunt încă în fază de testare sau de pre-serie şi nu au fost încă lansate comercial. Sunt însă şi câteva excepţii.

Cu sau fără cabină?

Tractoarele autonome pot fi astăzi împărţite în două categorii:
1. Pe de o parte, avem roboţii complet autonomi, fără cabină, proiectaţi exclusiv pentru automatizare.
2. Pe de altă parte, putem discuta de tractoare convenţionale echipate cu kituri de automatizare, care păstrează cabina şi permit utilizatorului să preia oricând controlul manual.

AgBot 5.115T2 Autonomia tractoarelor: Privind jumătatea plină a paharului

Robotul AgBot a ajuns în Europa

Producătorul olandez AgXeed oferă deja robotul AgBot pe piaţa europeană, inclusiv în România (prin distribuitorul local NIK) atât pentru vânzare, cât şi pentru închiriere. Echipamentul, ghidat prin GPS, este disponibil în versiuni cu şenile de 156 CP sau pe roţi cu motor de 75 CP. Pentru detectarea obstacolelor, AgBot foloseşte un senzor Lidar, un radar şi senzori cu ultrasunete şi senzori fizici integraţi în barele de protecţie. Preţul de achiziţie recomandat de producător pentru modelul AgBot 5.115T2 (pe şenile) porneşte de la 298.000 de euro!

Combined Powers, un parteneriat strategic

Un alt exemplu de tehnologie este „Combined Powers”, un tractor autonom (fără cabină) de 230 CP, rezultat al colaborării dintre Krone şi Lemken. Echipat cu tehnologie Isobus şi TIM (Tractor Implement Management), acest tractor poate comunica cu echipamentele tractate şi îşi poate ajusta viteza în funcţie de condiţiile de lucru.

Experienţa şi rezultatele testelor de teren au ajutat la optimizarea şi dezvoltarea ulterioară a diferitelor caracteristici ale unităţii autonome, funcţionalitatea acesteia fiind îmbunătăţită semnificativ prin integrarea unei legături frontale cu arborele cardanic (PTO). Astfel, acum sunt disponibile două puncte de ataşament inteligente, separate, ce pot fi folosite eficient atât pentru lucrări pe păşuni, cât şi la prelucrarea solului.

KUHN Karl Autonomia tractoarelor: Privind jumătatea plină a paharului

De ce nu roiuri de roboţi?

La Agritechnica 2023, KUHN a prezentat conceptul său de tractor autonom, numit „Karl”. Acesta este echipat cu un motor Volvo de 175 CP, care alimentează un generator pentru propulsia electrică a şenilelor şi a implementelor ataşate. Poate ridica până la 3,5 tone în faţă şi 5 tone în spate. Operatorul poate planifica misiuni de lucru şi monitorizează progresul printr-o aplicaţie mobilă sau desktop.

Kuhn intenţionează să lanseze o serie limitată de tractoare Karl, în prima fază, cu posibilitatea de a utiliza mai multe unităţi simultan pentru a creşte eficienţa. De asemenea, compania franceză lucrează la dezvoltarea unor implemente inteligente, care să comunice direct cu tractorul pentru o adaptare optimă la condiţiile de lucru. Teste iniţiale s-au desfăşurat deja în câmpurile din Alsacia.

Kituri de automatizare retrofit

Pentru a face tranziţia mai accesibilă, unele companii s-au orientat spre soluţii care pot fi integrate pe tractoarele existente. De exemplu, Kubota, propune modelul MR 1000A Agri Robo KVT dotat cu un kit de automatizare. Este vorba de un tractor de 100 CP, din gama medie, dezvoltat pe platforma modelului M5112, care poate fi controlat manual sau de la distanță, dar funcţionează şi în modul autonom.

KUBOTA AgriRobo Autonomia tractoarelor: Privind jumătatea plină a paharului

În aceeaşi direcţie, Claas şi John Deere au prezentat, la rândul lor, modele autonome ale tractoarelor Xerion 12.590 şi 8RX 410. De asemenea, New Holland, în colaborare cu Raven, a introdus automatizarea tractoarelor destinate transportului de remorci pentru recoltă. Pentru moment, această opţiune este disponibilă doar pentru piaţa nord-americană.

Oportunităţi nevalorificate?

Privind spre jumătatea plină a paharului, viitorul agriculturii autonome în Europa şi, implicit, în România, este promiţător, dar nu lipsit de provocări. Tehnologiile sunt deja disponibile, iar inovaţiile continuă să impresioneze prin potenţialul lor de a rezolva probleme presante, precum lipsa forţei de muncă. Totuşi, fără un cadru legislativ clar şi măsuri de sprijin, fermierii europeni riscă să rămână spectatori în faţa unei revoluţii tehnologice globale şi să piardă ocazia de a valorifica pe deplin beneficiile acestor soluţii inovatoare.

PROVOCĂRI LEGISLATIVE

Tehnologiile pentru tractoare autonome sunt deja disponibile, dar adoptarea lor, în special în Europa, depinde de crearea unui cadru legislativ clar şi uniform. Pe măsură ce aceste soluţii devin tot mai comune, ele ar putea într-adevăr transforma agricultura, reducând dependenţa de forţa de muncă şi sporind eficienţa operaţiunilor agricole.

Mai sunt, însă, numeroase obstacole de depăşit…
• În primul rând, tractoarele autonome trebuie să respecte standarde stricte de siguranţă pentru a preveni accidentele. Deşi multe tractoare autonome sunt destinate exclusiv utilizării pe câmp, unele trebuie să circule şi pe drumuri publice. Pentru astfel de situaţii legislaţia rutieră trebuie adaptată, clarificând aspectele legate de responsabilitate şi asigurări.
• În caz de accidente sau daune, trebuie stabilit clar cine este responsabil – producătorul, fermierul sau dezvoltatorul software-ului. Acest aspect ridică probleme juridice complexe, deoarece tractoarele autonome funcţionează pe baza unor algoritmi care pot lua decizii independente.
• Nu în ultimul rând, se impune o armonizare a legislaţiei privind confidenţialitatea şi protecţia datelor pentru a preveni abuzurile.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×