Fermele de ovine din rase specializate, chiar şi cu efective mici sunt tot mai frecvente în ţara noastră. O astfel de fermă este cea a lui Florin Ţubrea, medic veterinar, care crește un efectiv de circa 150 oi mame rasă pură şi hibrizi din rasele de carne Albă din Masivul Central, Cap negru german, Île de France şi Texel.

De la vaci de lapte, la ovine de carne

Timp de 10 ani, după terminarea Facultăţii de Medicină Veterinară din Cluj-Napoca (2010) şi până în 2021, Florin Ţubrea a reuşit să dezvolte o fermă de vaci de lapte în Boldur (jud. Timiş), satul bunicilor şi al copilăriei sale. Din cauza unor probleme de sănătate a trebuit să închidă ferma de vaci de lapte şi, după un an de pauză, a făcut trecerea la oi de carne. A început cu 70 de mieluţe din cele patru rase specializate, pe care le-a cumpărat din diverse ferme din ţară.

„În primul an am ţinut separat fiecare rasă, după care am încercat diverse metisări și am fost foarte mulțumit de rezultate. Din observaţiile mele, hibridarea aduce atât un plus de rezistență, cât și un plus de dezvoltare corporală, de calitate a carcasei și un randament foarte bun la creștere”, a spus fermierul.

Florin Ţubrea: Alba din Masivul Central – cea mai bună rasă maternă

Având „sub ochi” toate cele patru rase în aceleaşi condiţii de creştere, Florin Ţubrea a remarcat că cele mai bune mame sunt oile din rasa Albă din Masivul Central, o rasă franceză „care are avantajul (în comparaţie cu celelalte 3 rase crescute) că nu are lână pe burtă şi sfârcurile sunt mai mici şi duse lateral, ceea ce ajută foarte mult mielul în primele zile să sugă, fără să fie ajutat.

În ceea ce priveşte calitatea carcasei, rasa Texel este numărul 1”, ne-a declarat fermierul.

Fătări pe tot parcursul anului

Până în 2024, fătările au fost grupate sezonier, clasic – toamna. În primăvara anului trecut Florin Ţubrea a făcut sincronizarea estrului cu bureţi vaginali şi apoi a lăsat berbecii permanent între oi.

„Am hotărât că este mai bine să am fătări şi miei de vânzare tot timpul anului. Mai ales după surpriza cu Pesta micilor rumegătoare s-a dovedit că preţul mieilor poate oscila foarte mult. Aşa poate prinzi perioada Paștelui cu un preț mai mare sau perioada de vară-toamnă.

Dacă ai în permanenţă miei de vânzare te expui unui risc mai mic”, consideră fermierul.

Majoritatea oilor fată câte 2 miei, mai rar 1, 3 sau 4. Mieii rămân „sub mame” la alăptat până la greutatea de 20-25 kg, la vârsta de 2-3 luni, în funcţie de câţi fraţi sunt la o mamă.

„Unde-i unul singur, merge foarte repede; unde-s doi, cresc un pic mai încet, că nu-s toţi la fel. După înţărcare, mieii intră într-un program de îngrăşare intensivă cu furaje granulate şi fân de lolium”, explică fermierul timișean.

Florin Ţubrea: ”NU repetaţi greşeala cu Bălţata Românească!”

Întrebat cum vede viitorul rasei Ţurcană în contextul actual, tânărul medic veterinar şi fermier ne-a spus: „Terenurile disponibile sunt tot mai puține. Pentru a fi rentabilă, Țurcana trebuie ținută în efectiv mare, are nevoie de mișcare şi de ciobani, care sunt pe cale de dispariție. În 10 ani văd o reducere drastică a efectivelor de Ţurcane”.

”Nu aș face ceea ce s-a întâmplat la vaca de carne, unde aproape am eliminat rasa mixtă Bălțată Românească și am înlocuit-o cu Angus. Aș merge pe varianta mai ieftină, de hibridare cu berbeci de carne peste o parte din efectivele mari de mamă de Turcană din România.

Deja am câţiva prieteni care au luat berbecii de carne de la mine, îi folosesc pe Țurcane și deja au un plus mare de spor şi greutate la miei. Pentru hibridare, costul este totuşi mic. Mai bine cumperi un berbec și îl folosești la 20-30 de oi și scoţi niște miei extraordinari decât să arunci rasa cu care ești obișnuit.

Această schimbare nu se poate face de azi pe mâine, dar este o schimbare pe care, probabil, piața ne va obliga să o facem pas cu pas”, a conchis Florin Ţubrea.

”Mai bine cumperi un berbec dintr-o rasă de carne și îl folosești la 20-30 de oi și scoţi niște miei extraordinari decât să arunci rasa cu care ești obișnuit. Această schimbare nu se poate face de azi pe mâine, dar este o schimbare pe care, probabil, piața ne va obliga să o facem pas cu pas.

Fermele specializate au viitor, cu siguranță!” Florin Țubrea, crescător de animale în jud. Timiş

Florin Ţubrea produce doar furajele de volum pentru ovine

Pentru asigurarea bazei furajere, Florin Ţubrea are 23 hectare de păşune în arendă de la primărie şi 20 ha de teren arabil în proprietate. „Am ales să îmi produc doar furajele de volum: fânurile şi semifânul. Nu produc deloc cereale.

Am avut o serie de utilaje şi am făcut şi un proiect european prin care am achiziționat toată gama de utilaje pentru fân. De anul trecut am mai cumpărat în leasing un tractor mai puternic, o presă performantă şi înfoliator, ca să fac semifân”, precizează crescătorul.

Nutreț la un cost de producţie mai mic

Pentru că oile sunt întreţinute în stabulaţie pe parcursul întregului an, Florin Ţubrea are un control permanent asupra nutriţiei, dar şi asupra costurilor totale, chiar dacă preţul furajelor proprii le calculează la nivelul de producţie, nu la preţul pieţei.

„Costul de producţie pentru un balot de semifân este de circa 50 lei. La prețul de vânzare, acesta ar fi de circa 250 lei. La fel şi fânul. Acum cele 150 de capete consumă un balot de fân (circa 300 kg) şi unul de semifân (circa 600 kg) la fiecare două zile.

Astfel, costul mediu de producţie pentru furajele de volum (fân şi semifân) necesare pentru o zi este de circa 100 lei. Dacă am merge pe costul corect de vânzare al semifânului şi fânului, ar fi mai puţin rentabil”, ne-a explicat fermierul. Oile fătate primesc furaj granulat „la discreție”, iar consumul este de până la 1,5 kg/zi/oaie.

Păşunea supraînsămânţată a dat 4 coase/an

Întrucât pășunea este situată în partea opusă a satului, accesul zilnic cu oile este aproape imposibil, chiar dacă „n-ar fi rău să ajung cu ele și în pășune, măcar într-o perioadă a anului, dar nu pot să trec zilnic cu oile prin sat”, explică Florin Ţubrea.

În aceste condiţii, o parte din păşunea naturală este îngrijită, fertilizată şi cosită de cel puţin două ori pe sezon. În timp ce o altă parte, supraînsămânţată cu un amestec de lolium, trifoi roşu şi trifoi alb, este mai productivă, iar anul trecut fermierul a făcut patru coase.

Pe o parte din terenul arabil fermierul cultivă lucernă, iar câteva hectare sunt date în arendă.

Din toamna anului trecut, pe o suprafaţă de 50 de arii, fermierul a înfiinţat o cultură de triticale pentru siloz, un soi adus din Italia, care poate creşte până la 2 m înălţime. De asemenea, în viitorul plan de culturi va fi testat şi borceagul din triticale şi măzăriche.

Citeşte şi: Subvenția APIA pe cap oaie/capră plătită până la 30 aprilie 2025!

Planuri de viitor: oi de lapte

În toamnă, a achiziţionat un nucleu de 10 mieluţe din rasa Lacaune, care intră la montă în aprilie. „Din toamnă sper să intre la muls şi cu siguranță o să procesez tot laptele, probabil că o să fac un cașcaval cu o perioadă medie de maturare, care să aducă un plus de valoare per litrul de lapte. Oaia de lapte este o afacere bună în România şi prețul este în creştere”, a observat Florin Ţubrea.

Având un adăpost închis şi condiţii bune de furajare, fermierul apreciază că oaia Lacaune este cea mai potrivită pentru ferma sa. „Îmi doresc să ajung la un efectiv de 25 capete la muls până în 2027. Probabil o să reduc, prin selecţie, efectivul de oi de carne până la 100 de capete. Tot pentru carne îmi place rasa Charollais şi o să achiziţionez câţiva berbeci”, spune crescătorul.

Tot mai mulţi ciobani îşi îngraşă mieii în fermă

Având o bogată experienţă de consultant şi vânzător pentru fabrica de furaje Green Feed, încă din 2019, Florin Ţubrea a observat o schimbare a sistemului de creştere a mieilor: „Tot mai mulți ciobani încep să-și țină mieii la îngrăşat pe grajd şi să nu-i mai vândă imediat după înţărcare sau direct din pășune către centrele de colectare. Aşa reuşesc să aducă plusvaloare şi câştiguri suplimentare”.

Furajele granulate în hrana mieilor

Folosirea furajelor granulate la îngrășarea și finisarea mieilor direct în fermă şi nu în îngrăşătorii specializate necesită o atenţie deosebită.

„În primul rând, trebuie urmate protocoalele de vaccinare şi deparazitare a mieilor. Apoi să se facă o trecere corectă de la perioada de alăptare (sau păşune) la furajarea cu granule şi furaje grosiere”, atenţionează Florin Ţubrea. Pentru aceasta există produse şi reţete furajere speciale, iar animalele trebuie să aibă apă la discreție.

Condiţii minime pentru un randament net superior la ovine

Dacă se folosesc furaje de calitate şi sunt respectate câteva condiţii minime (accesul la frontul de furajare şi la apă, precum şi condiţii de microclimat, în special temperatură şi ventilaţie, corespunzătoare), randamentul de creştere al mieilor hrăniţi cu furaje granulate va fi net superior celor care sunt îngrăşaţi cu cereale.

„Furajele granulate trebuie să aibă un conţinut de circa 16% proteină şi premixurile – cu vitamine şi minerale, ceea ce ajută la dezvoltarea masei musculare şi implicit a unui randament în carcasă net superior. Spre deosebire de mieii hrăniţi, de exemplu, cu porumb, care are multă energie ce se transformă în grăsime”, a explicat Florin Ţubrea.

OAIA DE LAPTE – Alăptare naturală sau lapte praf?

În hrănirea mieilor din rasele de lapte se merge pe două sisteme:

• Unii fermieri lasă mieii timp de 2-3 săptămâni – o lună cu mamele, după care îi separă şi mulg oile.
• Alți crescători separă mieii imediat după perioada colostrală (2-3 zile după fătare) şi mulg oile o perioadă mai lungă de timp.

„Şi celor care separă mieii foarte repede de oile mame le recomand să continue alăptarea cu lapte de oaie, dacă se poate cel puţin două săptămâni, ideal până la o lună şi abia apoi să facă trecerea pe lapte praf. Atenţie la calitatea produselor folosite!

Am văzut miei foarte buni crescuţi cu lapte praf și, din păcate, am văzut mulţi miei care se înrăiesc ca urmare a alăptării cu lapte le praf. De multe ori lipseşte informaţia corectă şi piața ne oferă de toate…”, atenționează Florin Ţubrea.

Citeşte şi: Oaia cu trei miei a deschis sezonul fătărilor în ferma lui Florin Țubrea!