Crescătorii de vaci de lapte îşi cunosc animalele, atât din punct de vedere al producţiei şi reproducţiei, cât şi gonotipic şi fenotipic. ”Trebuie să întărim plusurile şi să atenuăm minusurile!”, spun experții în selecție și ameliorare!
„Fiecare fermier îşi doreşte nişte animale productive şi cât mai frumoase – funcţional vorbind, în funcţie de specificul fermei; în general, animale medii spre mari, dar cu picioare foarte bune şi sănătoase şi cu un uger bun. Atunci aceasta trebuie să îi oferim şi noi, adică ceea ce doreşte şi crede că funcţionează bine pentru el, în zona lui. Noi ne adaptăm la ceea ce pot condiţiile din fermă să ofere, dar decizia este a fermierilor”, ne-a declarat Daniel Dănuţ, specialist selecție și ameliorare la Semtest-BVN Mureș, cu prilejul „Paradei taurilor” desfăşurată la începutul lunii octombrie.
Fermierii de vaci de lapte sunt maratoniştii agriculturii, ei nu sunt sprinterii, azi da, mâine nu! Aceşti fermieri nu sunt azi în fermă şi mâine nu… Ei trebuie să facă lucrurile să funcţioneze zilnic şi să reziste cât mai mult, fără să obosească! – DANIEL DĂNUŢ, Specialist selecţie şi ameliorare Semtest-BVN Mureş
”Greşeala de azi ne va afecta peste 5 ani”
În potrivirea perechilor, adică pentru alegerea celui mai potrivit taur pentru fiecare vacă din fermă, „trebuie să întărim plusurile şi să slăbim minusurile. Asta înseamnă ameliorare până la urmă: generaţia care vine să fie mai bună decât generaţia parentală. În momentul în care noi din punct de vedere genetic şi reproductiv facem regres în generaţia următoare, înseamnă că am făcut regres genetic. Aceasta ne costă. La bovine intervalul dintre generaţii este foarte mare. Dacă azi am făcut o greşeală, aceasta ne va afecta peste 5 ani. De aceea este foarte importantă decizia pe care o luăm astăzi”, ne-a explicat Daniel Dănuţ.
Atenţie la consangvinizare!
Unul dintre primele criterii în alegerea taurului este evitarea consangvinizării. Pentru aceasta se verifică ascendenţa pentru ultimele trei generaţii (părinţi, bunici, străbunici) atât pentru taur, cât şi pentru femelă. „În principiu, nu ar trebui să aibă strămoşi cumuni. Pot fi acceptaţi strămoşi comuni la nivelul generaţiei a III-a, ceea ce ar duce la o consangvinizare moderată, ce are unele avantaje și dezavantaje: este bună pentru că creşte probabilitatea de transmitere a unor caractere consangvine; este rea pentru că poate să înrăutăţească caracterele de funcţionalitate (viabilitate, reprducţie şi altele)”, a precizat Daniel Dănuţ.
Nu este suficient ca vaca să dea lapte şi să fie cuminte. Animalul ideal nu trebuie să fie miss, vedeta fermei, aceasta trebuie: să mănânce, să rumege, să se odihnească, să dea lapte, să stea cuminte la muls, să îşi facă treaba ei de vacă. Ne interesează vaca pe care nici să nu ştii că o ai în fermă – aşa-numita vacă invizibilă. – DANIEL DĂNUŢ, Specialist selecţie şi ameliorare Semtest-BVN Mureş
Focus pe însuşirile mixte lapte-carne și pe funcționalitate
Crescătorii de Bălţată Românească – o rasă mixtă – urmăresc constant creşterea producţiei de lapte, în paralel cu un bun spor de creştere şi preformanţa pentru carne. Dar cel mai mult „interesează însuşirile de funcţionalitate: durată de exploatare, persistenţa lactaţiei, uşurinţa la fătare paternă şi maternă, sănătatea ugerului şi reproducţia. Este important să întărim calităţile şi să slăbim defectele viitoarei generaţii”, a subliniat Daniel Dănuţ.
Condiția esențială pentru a avea ”anul, vaca şi viţelul”
Pe lângă cantitatea mare de lapte, este de dorit o vacă ce porneşte uşor în producţia de lapte. „Dacă vaca porneşte puternic producţia de lapte imediat după fătare, s-ar putea să avem probleme mari, pentru că în primele 100 de zile de lactaţie, când sunt primele 5 cicluri de reproducţie, ea trebuie să rămână gestantă din nou, pentru a avea ”anul, vaca şi viţelul”. Dar organismul nu este conceput să susţină şi o producţie mare de lapte, şi reproducţia, iar atunci va renunţa la una dintre funcţii, respectiv la reproducţie”, a spus Daniel Dănuţ.
O evoluţie a curbei de lactaţie nu foarte abruptă
De asemenea, o evoluţie a curbei de lactaţie nu foarte abruptă necesită şi o furajare adecvată, cu o cantitate mare de concentrate. Mai ales în contextul actual, „o cantitate exagerată de lapte de la începutul lactaţiei înseamnă lapte mai scump în condiţiile în care fermierii cumpără furajele concentrate şi acea cantitate suplimentară de lapte s-ar putea să nu mai fie rentabilă economic. Dacă vaca produce mult lapte cu un furaj pe care îl cumpăr, atunci financiar s-ar putea să nu mai fiu rentabil”, a precizat Daniel Dănuţ.
Viteză moderată de cedare a laptelui
La rasa Bălţată Românească viteza de muls (de cedare a laptelui) recomandată este circa 2,4 litri/minut. Nu este de dorit o viteză mai redusă, pentru că ar însemna „pierderea” unui timp relativ mai lung la muls. Dar nici mai rapid (peste 2,6 litri/minut), pentru că întotdeauna vacile care se mulg foarte uşor au sfincterul mamelonar foarte slab, ceea ce înseamnă că va creşte gradul de „uzură” a ugerului, număr mare de celule somatice şi un risc crescut de a face mamită sau alte afecţiuni ale ugerului.
Vaca bună de lapte este un animal blând
Comportamentul la muls este un criteriu de ameliorare relativ nou apărut. Vacile de lapte, spre deosebire de cele de carne, trebuie să fie animale docile, blânde, mai ales că se mulg de două ori/zi, iar la robot de 3 ori pe zi sau chiar mai des. „Este foarte important ca vacile de lapte să fie animale echilibrate psiho-emoţional. Dacă sunt foarte agresive sau foarte sperioase este mai greu de lucrat cu aceste animale şi creşte riscul pentru angajaţi”, a explicat specialistul Semtest-BVN. Un „comportament la muls” de minim 95 este recomandat, dar dacă este peste 100, înseamnă că vacile sunt foarte calme, „moi” de-a dreptul. „La robotul de muls, vacile cu o valoare a comportamentului la muls peste 105 se vor mişca foarte lent şi atunci se va pierde mult timp (să intre/să iasă de la robot); un echilibru trebuie şi aici”, a argumentat Daniel Dănuţ.
Alte însuşiri de funcţionalitate importante
Notăm aici uşurinţa la fătare maternă, care se referă la uşurinţa la fătare a fiicelor taurului şi presupune ca vacile să nu necesite asistenţă la fătare, precum şi uşurinţa la fătare paternă – adică influenţa directă a taurului în ceea ce înseamnă frecvenţa distociilor (în general cauzate de excesul de volum). De asemenea, chiar dacă tulburările timpurii de reproducţie au un determinism genetic relativ mic, se recomandă ca animalele care au sistematic probleme de reproducţie (instalarea gestaţiei, chişti ovarini, etc.) să le eliminăm treptat din efectiv.
Vezi cum trebuie să fie vaca ideală în ferma de lapte!
VALOAREA DE AMELIORARE
În funcţie de rasă, specialiştii şi fermierii urmăresc patru grupe de valori de ameliorare (VA):
- Însuşiri pentru producţia de lapte (VAL);
- Însuşiri pentru producţia de carne (VAC)
- Însuşiri de funcţionalitate (Funcţionalitate);
- Însuşiri de exterior.
V.A. 100 = valoarea egală cu media contemporanelor. V.A.< 100 sunt valori mai mici decât ale contemporanelor, iar V.A. peste 100 sunt valori mai mari decât ale contemporanelor.
Valoarea de ameliorare generală (VAG) a unui taur se calculează în funcţie de ponderea importanţei economice acordată fiecărei însuşiri, pe baza valorii de ameliorare a producţiei de lapte a fiicelor, a valorii de ameliorare pentru carne şi a funcţionalității.
