Căldura este energie vie pentru agricultură. Cum o generăm și apoi cum o gestionăm pentru ca plantele să o poată folosi în cantitatea optimă și atunci când au nevoie de ea?
Plantele au nevoie de anumite niveluri de temperaturi pentru ca procese precum fotosinteză, respirație, transpirație, germinație, absorbția apei sau a nutrienților să se deruleze fără probleme. Iată 13 metode prin care putem regla și dirija temperatura.
- Zonarea culturilor: alegerea speciilor de plante care au perioadă de vegetație și cerințe față de temperatura corespunzătoare cu ceea ce oferă zona respectivă. În cadrul speciilor se aleg soiurile (hibrizii) corespunzători. La porumb, de exemplu, există hibrizi din grupa FAO care au nevoie de 1700°C (temperaturi în perioada de vegetație mai mari de 5°C), dar și hibrizi care pretind 2500°C și chiar 3700°C.
Zone din Câmpia Română și Dobrogea au 210 zile fără îngheț, iar în Câmpia Transilvaniei și în Nordul Moldovei se înregistrează 180 zile fără îngheț.
- Epoca optimă de semănat în funcție de cerințele plantelor, adică temperatura la care enzimele din sămânța respectivă intră în activitate. De exemplu: lucerna e activă la 1°C, mazărea la 1-2°C, inul la 2-3°C, grâul la 3-5°C, sfecla de zahăr la 4-5°C, floarea-soarelui la 7°C, porumbul la 8-9°C, iar Iarba de Sudan la 13-16°C. Se are în vedere că la intrarea în iarnă grâul să acumuleze 450-500°C, iar rapița 900°C.
- Adâncimea de semănat toamna să fie mai mare, pentru ca plantele să reziste la ger peste iarnă, iar primăvara la adâncime mai mică, unde solul se încălzește mai repede.
- Procesul de evaporare a apei din sol contribuie la răcirea solului, având în vedere că transformarea unui gram de apă în vapori consumă 600 calorii. Vântul mărește evaporația, deci răcește solul.
- Controlul îmburuienării, deoarece prezența buruienilor umbresc solul, temperatura fiind mai mică cu 2-3°C. În primăvară, suprafețele cu expoziție sudică au cu 5-8°C mai mult decât cele nordice. La fel, panta terenului de 8-12% înregistrează în partea de jos temperaturi mai mari cu 2-3°C.
- Orientarea rândurilor pe direcția nord-sud pentru ca dimineața și după amiază soarele să bată pe rânduri, iar în timpul arșiței să se umbrească din lateral.
- Reținerea zăpezii, mai ales pentru culturile însămânțate în toamnă, pentru a le asigura protecție la temperaturile scăzute.
De exemplu, când la suprafața zăpezii s-au înregistrat -22,6°C, iar sub stratul de zăpadă erau astfel: -11,2°C în stratul de 20 cm, -8,5°C la strat 40 cm și -6,3°C la strat 60 cm.
- Lucrarea corectă a solului pentru a asigura porozitate, afânare, o bună aerisire, pentru că odată cu aerul cald pătruns în sol, se încălzește și solul.
- Aplicarea îngrășămintelor organice: prin descompunerea a o tonă de gunoi de grajd se eliberează 3-4 milioane de calorii.
- Mulcirea solului cu diferite materiale asigură o tempeartură cu cel puțin 2°C mai mare.
- Drenajul solului reduce conținutul în apă, care este înlocuit cu aer. Când temperatura în aer a fost de 15,8°C, în solul drenat a fost 19,4°C, iar în cel nedrenat – 12,2°C.
- Semănatul pe biloane grăbește germinația semințelor doarece biloanele sunt încălzite de soare atât de sus, cât și din lateral, crescând temperatura.
- Prezența perdelelor forestiere de protecție asigură un strat uniform și gros de zăpadă care protejează culturile și reduce viteza vântului, care ar produce răcirea solului.
Totodată, fiecare 10 cm de strat de zăpadă asigură 300 mc/ha apă.
PRINCIPALELE SURSE DE ÎNCĂLZIRE A SOLULUI ȘI A AERULUI:
- Energia solară care încălzește scoarța terestră și aceasta încălzește aerul;
- Îngrășămintele organice, care prin descompunere degajă căldură;
- Căldura internă a pământului;
- Culoarea solului: de exemplu, cea deschisă (albă) a înregistrat 20°C, iar cea închisă (neagră) a înregistrat 23,4°C.
Temperatura din timpul iernii este esențială pentru culturile însămânțate în toamnă, iar temperatura din primăvară este importantă pentru înființarea culturilor de primăvară în epoca optimă.
un articol de
Vasile Popescu
