”Într-o plantă bine hrănită și sănătoasă nu intră bolile și dăunătorii”, afirmă Andreea Farcaș, legumicultor din județul Timiș. Aproape toată munca din fermă este mecanizată și, de patru ani, livrează 95% din producție la Profi.

Andreea și Alex Farcaș (Agro-Ter Damaf SRL) din Teremia Mare, au pornit în 2013 cu 10 ha de teren pe care cultivau cereale, cu utilaje vechi primite de la bunicul lui Alex și 30 de ari cu varză. Acum au 40 de hectare cu legume în câmp: ardei gras, vinete, varză, dovlecei, dovleac plăcintar, salată, ceapă verde, și pepene galben iar în jumătate de hectar de solarii au ardei capia.

Ardeii și vinetele, cele mai profitabile culturi

”Cele mai profitabile culturi pentru noi sunt vinetele și ardeii. Investiția este foarte mare, în jur de 70-80.000 de lei pe hectar, dar și profitul este pe măsură, doar că trebuie să riști să investești atâția bani ca să ai și profitul mare. Nu trebuie să te zgârcești la nimic, de la hibrizi, fertilizare de bază, biostimulatori, tratamente, totul trebuie să fie de calitate”, afirmă Andreea Farcaș.

Cele mai bune producții pe care le-au obținut au fost, în medie, de 1,2 kg pe plantă la ardei și în jur de 1,7-1,8 kg pe plantă la vinete. ”Socotim producția vândută, fără pierderi”, explică Alex Farcaș.

Peste 1,5 kilograme pe planta de ardei

La vinete au 4 hectare și cultivă, cel mai mult, Black Pearl. ”Am avut și Aragon, la anul probabil o să revenim la acest hibrid, pentru că este cea mai căutată vânătă de pe piață, dar planta este sensibilă la boli”, explică tânăra legumicultoare.

La ardei gras, au 7 hectare cu Barbie și Blancina și anul acesta au încercat și Piedone. ”Producția pe care o dă Blancina nu o dă nici un alt hibrid de ardei. Dacă aplici tehnologia și lași ardeiul să crească pe plantă, cred că producția este de peste 1,5 kilograme pe plantă, dar și sămânța este de două ori mai scumpă decât cea de Barbie. Cumpărătorii nu știu soiurile, dar au anumite preferințe. De exemplu, la ardei trebuie să fie 3-4 lobi”, adaugă aceasta.

”Trebuie să ne adaptăm constant”

Cele mai mari provocări pentru tinerii legumicultori din Timiș sunt lipsa forței de muncă, vremea cu extreme și faptul că o mare parte din substanțele pe care le foloseau au fost scoase de pe piață. ”Vremea a fost groaznică, cel puțin în ultimii trei ani. Anul ăsta, doar în iulie am avut 10 zile la rând cu peste 40 de grade Celsius și o lună fără ploi. Odată cu vremea capricioasă, apar și boli și dăunători, iar o mare parte din substanțele pe care le foloseam au fost scoase de pe piață, iar cele bio nu sunt chiar la fel de eficiente.

Înainte aveam scris pe un caiet schemele de tratamente și de fertilizare, dar nu mai merge așa. Acum trebuie să ne adaptăm constant, din ce știm noi și ne consultăm și cu inginerii de la firmele de la care luăm produse”, explică Andreea Farcaș.

”Cu o fertilizare bună, faci economie la tratamente”

”Pe partea de nutriția plantelor lucrăm, de patru ani, cu Timac Agro, pentru fertilizarea de bază și biostimulatori. De anul viitor, vom aplica toată tehnologia lor, de la sămânță până la recoltat. După părerea mea, au cele mai bune produse de pe piață și mi se par cei mai buni ca raport calitate-preț. Cu produsele lor, dacă aplici tehnologia corect, în toate fazele de dezvoltare a plantei, obții maximum din ce poate oferi planta. Chiar dacă costurile cu fertilizarea pot să pară ridicate, faci o economie substanțială la partea de fungicide și insecticide, pentru că dacă rădăcina plantei este sănătoasă, boala nu are loc să intre”, susține Andreea Farcaș.

”Rezultatele care m-au impresionat cel mai mult”

Aceasta spune că rezultatele aplicării produselor de la Timac Agro în ferma lor au fost rapide și vizibile: ”Anul trecut, când am plantat ardeiul, plantele erau cam tinere și, din cauza soarelui puternic și a foliei negre, s-a produs efectul de lupă, care a ars tulpina plantelor. Cei de la Timac Agro ne-au recomandat să aplicăm Fertiactyl și în 3-4 zile parcă aveam alte plante de ardei decât cele pe care le plantasem, erau mai viguroase și mai mari.

Anul acesta, pepenii galbeni au fost plini de floare, dar nu aveau nici un fruct. Am aplicat Maxifruit, un biostimulator pentru fructificare și în trei zile erau deja câte 7-10 pepeni de mărimea unei mingi de ping-pong pe fiecare fir”, explică tânăra legumicultoare.

Soluții Timac Agro pentru legumicultură

Portofoliul Timac Agro pentru legumicultură include îngrășăminte de bază și biostimulatori radiculari (gama Fertiactyl) și foliari (gama ADN), ce potențează planta, într-un mod natural, la capacitatea ei maximă, având acțiune specifică în fiecare fenofază, de la înrădăcinare, fructificare, combaterea carențelor, creșterea rezistenței naturale a plantelor la stres abiotic cauzat de tratamente cu pesticide, căldură sau frig.

”UN ROBOT CARE CULEGE ORICE”

”Cea mai mare problemă pentru noi este forța de muncă în fermă, de aceea am și încercat să ne mecanizăm cât de mult am putut”, spune Andreea Farcaș.

Până acum, au investit sute de mii de euro, din proiecte cu bani europeni și din fonduri proprii, în mașini de semănat, mașină de plantat varză, prășitoare, mașină de întins folie, bilonat, frezat, tractoare, mașină de erbicidat. Cea mai nouă achiziție este mașina de recoltat varza. Toate utilajele sunt luate de la Rural Plant, cu care colaborează din 2016 și de la care iau și toate semințele cu care produc cca. 1,4-1,5 milioane de răsaduri pe an.

Plata zilierului: 4-5.000 lei pe lună plus o masă

La cules au nevoie de 20 de zilieri, patru luni pe an, plus încă 5-10 angajați pentru sortat și ambalat legumele. ”Se poate să avem 25 de oameni la cules într-o zi, iar ziua următoare mai vin doar 10 oameni, care la ora cinci după masă pleacă din parcelă, că așa consideră ei că e ziua de lucru, deși primesc între 4.000 și 5.000 de lei pe lună plus o masă caldă pe zi. Generațiile care vin nu știu nimic și nu au nicio responsabilitate, nu te poți baza pe ei”, afirmă, la unison, soții Andraș.

”Problema este că mai mult decât facem acum nu putem lucra mecanizat. Am văzut că a apărut tractorul care merge singur și sper că cineva se gândește la noi și inventează un robot care culege orice”, mai spune Andreea Farcaș.

Chiar dacă costurile cu fertilizarea pot să pară ridicate, faci o economie substanțială la partea de fungicide și insecticide, pentru că dacă rădăcina plantei este sănătoasă, boala nu are loc să intre. – ANDREEA FARCAȘ, Legumicultor în jud. Timiș

VARZA, CEA MAI DIFICILĂ CULTURĂ

”Cea mai dificilă cultură pentru noi este cea de varză. Apa e un factor important, vremea nu ne ajută, ploile sunt din ce în ce mai puține, zăpadă nici nu mai știu de când n-am mai avut un strat de 10 cm peste iarnă, mai sunt și vânturi mari în ultimii ani și șoareci”, spune Andreea Farcaș.

Cu toate acestea, au constant în jur de 30-35 de tone de varză pe hectar.