După cinci ani de secetă pedologică severă, giurgiuveanul Constantin Voicu, din Roata de Jos, caută soluții tehnologice și de management pentru a reduce substanțial din costurile de producție și a salva ferma de la dezastru.

Și le-a identificat. Mai întâi a renunțat la cultura de rapiță și a redus drastic (la 20 ha) suprafața de porumb (de la care a obținut în toamna trecută doar… 700 kg/ha), apoi a cultivat floarea soarelui în sistemul tehnologic no till.

O SOLUȚIE de COMPROMIS: NO TILL!

„Eu m-am document vreo doi ani până să aplic tehnologia no till – o soluție cu care mai putem face ceva profit la seceta care s-a instalat din 2019 încoace.

Mulți fermieri sunt reticenți, ei sunt obișnuți să are, să discuie, să facă tehnologia clasică, sau nu au investițiile necesare în utilajele specifice pentru a semăna direct. Eu am un tractor Challenger de 260 CP și o semănătoare Kverneland la care am adaptat un kit special care m-a costat 8.000 euro”, susține fermierul.

Acesta consideră că după doi-trei ani trebuie intrat cu plugul în teren pentru a elimina tasarea și reface capilaritatea solului.

„Fără apă, degeaba facem no till. Eu am văzut la mine ce s-a întâmplat anul ăsta; începând de pe 7 aprilie până pe 13 iunie nu a plouat deloc! (Adică 2 litri, 5 litri, asta nu e ploaie!). Dacă erau precipitații de 20-30 litri, aveam rezultate extraordinare. Deci, no till nu însemnă că dacă ai semănat și nu mai plouă, o să faci producție și o să scoți cheltuiala, nu! O știu pe pielea mea!”, explică Constantin Voicu.

FLOARE DE 2 TONE, PORUMB SPULBERAT DE GRINDINĂ

Fermierul a semănat 250 ha cu floarea soarelui. „Am avut și puțin porumb, doar 20 ha, a fost bătut de două ori de piatră și s-a ales praful! Cheltuielile sunt în jur de 1.200-1.500 lei pe hectar în no till, vorbim doar în materie primă, să ne înțelegem!

Adică îngrășăminte, semințe, motorină, tratamente. Cultura arată extraordinar la vremea de acuma, am evaluat în jur de 2 tone/ha, dar până nu bag combina, nu știu exact!”, precizează agricultorul care va da recolta furnizorului de inputuri la 2 lei/kg să mai scadă din datorii.

La vecinii săi care au aplicat tehnologia clasică, floarea soarelui „arată foarte urât”, estimările sunt între 300 și 1.000 kg/ha, cultură făcută cu mare cheltuială, generate de costurile directe și cele indirecte pe care le aduc arătura, discuitul, fertilizarea, tratamentele, plus celelalte obligații financiare.

GRÂUL, o cultură pe MINUS

De grâu este nemulțumit, a semănat 250 de hectare, a obținut 3,5 tone/ha și a vândut la 0,90 lei/kg, „adică la prețurile din 2018, când motorina era 4,5 lei și costurile de producție mult mai mici.”

Constantin Voicu consideră că nu e un preț bun. Un simplu calcul atestă că la o investiție de circa 3.500 lei/ha (total cheltuieli directe și indirecte) și o recoltă de 3.500 kg/ha, vândută la 0,90 lei/kg, rezultă 3.150 lei venituri pe hectar. (Arenda nu o mai pune că se compensează cu subvenția). Diferența ar fi de 350 de lei în minus pe hectar! Or, aceasta înmulțită cu suprafața de 250 ha rezultă 87.500 lei – pierdere totală!

În sezonul trecut a îngropat în pământ (la înființarea culturillor,) circa 400 mii de euro și a pierdut o treime din investiție!

„AȘTEPT OFERTA CORECTĂ SĂ VÂND FERMA!”

Fermierul recunoaște că au fost unele mici greșeli tehnologice care au influențat producția: nu a erbicidat la timp și nu de două ori, scăpând, astfel, buruienile în cultură. E bucuros că și-a achitat leasingurile. Pe două măsuri AFIR și-a reînnoit parcul de mecanizare cu utilaje de vreo 550 mii euro.

Constantin Voicu este de profesie inginer constructor, ar vrea să întoarcă brazda spre zona construcțiile civile care îi aduc un profit sigur. Ar renunț la afacere și mâine pentru o tranzacție acceptabilă. „Am vorbit cu niște persoane și aștept o ofertă, dacă primesc un preț corect pentru fermă, o vând!”, ne-a declarat acesta.

Până atunci se gândește ca în toamnă să pună foarte puțin grâu, tocmai din cauza costurilor mari cu înființarea culturii. Ar fi vrut să semene direct, dar nu are utilajele necesare și nu mai vrea să investească.

Așa că apăsarea va fi pe culturile de prășitoare de primăvară și pe tehnologia no till.

Constantin Voicu: „NU AVEM CUM SĂ FACEM PRODUCȚII cu 400 l/mp de apă într-un an!”

„Noi, fermierii, avem două mari necunoscute. În primul rând, domeniul fiscal în care nu avem o siguranță pe mai departe, nu avem predictibilitate în afacere; și apoi – apa. Nu avem cum să facem producții și nu avem cum să facem performanță cu 400 litri/mp căzuți într-un an de zile.

Precipitațiile au scăzut de la 1.000 l/mp, în 2018, la mai puțin de jumătate. Irigațiile sunt domeniul stiințifico-fantastic, soluri au bonitate de 60%, cu grad redus de fertilitate, seceta și arșița ne-au pus capac, datoriile vin din spate!”, a concluzionat fermierul din Roata de Jos.