
Viermele vestic al rădăcinilor de porumb s-a răspândit peste tot în România. Știm că larvele produc cele mai mari pierderi de cultură. Însă în condiții de secetă, adulții sunt și ei la fel de păguboși.
Viermele vestic al rădăcinilor porumbului (Diabrotica virgifera virgifera) a fost semnalat pentru prima oară în vestul țării, în anul 1996. De atunci arealul s-a tot extins spre est, în prezent fiind întâlnit în majoritatea regiunilor.
Pagube anuale de 2 miliarde de dolari
În zonele native din America, aceste insecte fac adevărate ravagii, în special în cordonul porumbului „Corn Belt”, unde se practică pe scară largă rotația scurtă porumb-soia sau monocultura de porumb. Pagubele în SUA au depășit 2 miliarde de dolari anual! Asta în condițiile în care există culturi de porumb modificate genetic, dar și mai multe posibilități de tratament sămânță sau aplicare de insecticide granulate la sol (pentru combaterea larvelor) sau tratamente în vegetație (pentru combaterea adulților).

Adulții, în prim-plan: etapele atacului
Suntem familiarizați cu principalul simptom al atacului larvelor la sistemul radicular al porumbului, și anume „gâtul de lebădă”. Știm modul de atac al larvelor, când apar și cum dăunează. În acest articol pun accent pe adulții acestei specii, care, în anumite condiții, pot să producă pagube însemnate de producție.
- Apar din luna iunie până în octombrie, cu un zbor maxim în perioada iulie-august. Întotdeauna masculii vin primii, apoi femelele.
- Dacă gândacii apar înainte ca porumbul să mătăsească, ei consumă frunzele, atacul produs fiind sub forma unor ”ferestre” (seamănă cu atacul speciei Lema melanopa, dar „ferestrele” sunt mai mari în cazul spciei Diabrotica virgifera).
- După apariția mătăsii, adulții încep să o consume.
- După apariția paniculelor la porumb, aceștia consumă și polenul.
- Ulterior adulții încep să atace boabele de porumb aflate în faza de maturitate în lapte, din vârful știuletelui.

Cauza principală a răspândirii insectei
În mod normal, pagubele produse de adulți nu erau foarte ridicate, motiv pentru care nu era necesară efectuarea unui tratament în vegetație. Literatura de specialitate autohtonă spune că în loturile de hibridare, un număr mare de adulți produce pagube de producție de până la 10-30%, iar în situații excepționale, de 80%. În ultimii ani, lipsa ploilor a devenit o obișnuință la noi în țară, sporind atacul adulților speciei D. virgifera, și nu doar la loturile de hibridare. Cu o condiție, ca nivelul populației să fie ridicat.
Trebuie spus că în noile areale „ocupate” de viermele vestic al rădăcinilor porumbului principala cauză a atacului este monocultura.
Inspecția câmpurilor e prima intervenție
Ce pot face fermierii pentru a ține gândacii departe de lanurile de porumb? În primul rând inspecția câmpurilor. Gândacii sunt foarte activi în primele ore ale dimineții și în ultimele ore ale zilei. În toiul zilei, când temperaturile depășesc 30-35ºC, aceștia stau mai mult ascunși și sunt mai greu de detectat de un ochi mai puțin familiarizat cu insectele.
Controlul se face pe diagonala solei, stabilindu-se mai multe puncte de determinare, la fiecare punct se verifică câte 10 plante de porumb.
Pe lângă monitorizarea insectelor, se observă și dacă mătasea de porumb a fost consumată sau nu de gândaci.
Prioritate vor avea loturile de hibridare, dar și suprafețele care au istoric de atac mare în anii precedenți.

De urmărit: apariția și curba de zbor a insectelor
Controlul din lanul de porumb este foarte important pentru a estima cât mai exact nivelul populației de insecte. De ajutor sunt capcanele entomologice (feromonale sau alimentare), amplasate în lan, pentru a vedea când apar primii aduți și care este curba de zbor a acestora. În prezent există o ofertă bogată de capcane pentru monitorizarea acestei specii, fie galbene adezive, fie cele feromonale.
Și sistemele automate de monitorizare, la care am făcut referire în precedentele articole din revista Ferma, pot fi folosite pentru o detectare cât mai timpurie a apariției insectelor în lan. Din păcate, prețul acestora este unul ridicat.
Tratamentul: de la mașinile autopropulsate, la drone
Problema cu tratamentul în vegetație la porumb este că în acea perioadă când trebuie efectuat, plantele sunt înalte de 2 metri sau chiar mai mult, fiind necesară o mașină de tratat autopropulsată. Puțini fermieri își permit un echipament cu gardă înaltă la sol.
Pe viitor dronele ar putea fi folosite pe scară largă pentru aplicarea tratamentului în porumb, în locul mașinilor autopropulsante, dar mai este mult până… departe.
Până ne vom digitaliza pe scară largă, mai este multă mămăligă de mâncat, așa că de bază rămâne controlul lanului de porumb pentru a vedea dacă „musafirii nepoftiți” și-au făcut apariția.

Pragul economic de dăunare (PED) la care se recomandă efectuarea unui tratament în vegetație este de 1 insectă/plantă pentru porumbul care nu este în monocultură, respecitv 0,5 insecte/plantă pentru porumbul semănat în monocultură.
CE INFLUENȚĂ ARE SECETA?
În ultimii ani, în a doua parte a verii, s-a instalat seceta. Pare că situația se va repeta în 2024. Canicula, din ce în ce mai des întâlnită în a doua parte a verii, poate accentua atacul adulților speciei Diabrotica virgifera la mătasea porumbului și la boabele aflate în primele stadii de maturitate, motiv pentru care trebuie să întreprindem toate măsurile necesare de combatere a atacului, atunci când situația din teren o cere.







