Le regăsim într-un comunicat din noiembrie 2020:

1. numărul mare de mistreţi;
2. nerealizarea cerinţei de a se vâna întreg efectivul de mistreţi în zonele infectate;
3. necolectarea cadravelor de mistreţi în vederea testării în direcţia PPA şi neutralizării ulterioare;
4. vânzarea/cumpărarea porcinelor domestice fără documente sanitar-veterinare care să ateste statusul de sănătate;
5. ieşirea porcinelor din zonele de protecţie şi supraveghere stabilite în jurul focarelor (minim 10 km);
6. mişcările necontrolate de porcine realizate de comercianţii ilegali de animale vii;
7. sacrificarea porcinelor bolnave fără anunţarea medicului veterinar şi conservarea produselor provenite de la acestea;
8. administrarea de resturi alimentare netratate termic în hrana porcilor;
9. nerespectarea măsurilor de biosecuritate în special în gospodăriile populaţiei, dar şi în unele exploataţii comerciale.

Unele dintre aceste aspecte au fost semnalate şi de echipa de audit a Comisiei Europene.

Prin urmare, sursele principale sunt 1. fondurile de vânătoare şi 2. comerţul ilegal cu animale vii. Responsabili? Administratorii acestor fonduri şi comercianţii neautorizaţi, numiţi de regulă samsari. Despre administratorii fondurilor de vânătoare, oficialii noştri din minister vorbesc mai puţin.

Decizii mereu amânate

Cei care sesizează mai puternic în spaţiul public această vinovăţie sunt fermierii care deţin crescătorii comerciale de zeci de mii de capete, fiindcă se tem că din cauza mistreţilor bolnavi, afacerea lor s-ar putea ruina peste noapte. În schimb, oficialii noştri, în frunte cu ministrul Adrian Oros, vituperează faţă de samsari. Proiecte de reglementare a sectorului creşterii suinelor, privind inclusiv numărul de porci în funcţie tipul de exploataţie, au tot circulat în spaţiul public, dar niciunul nu a fost asumat şi adoptat, din raţiuni electorale. Au fost alegeri în 2019 (europarlamentare şi prezidenţiale) şi în 2020 (locale şi parlamentare), guvernanţii, indiferent de culoarea politică, nu au riscat să ia măsuri nepopulare.

Reacţii vehemente

Beneficiind de un context politic favorabil (partidul său face parte dintr-o coaliţie care deţine majoritatea în parlament), ministrul Adrian Oros a scos în dezbatere publică un proiect de ordin supranumit în media ”ordinul 5 porci”, întrucât permite exploataţiilor noncomerciale de suine să crească numai cinci porci şi pentru consum familial. Măsura anunţată în cadrul proiectului de ordin de ministru a stârnit, cum era de aşteptat, reacţii vehemente, fiind formulate şi acuzaţii din cele mai grave, cum că ministrul şi alţi decidenţi politici vor să distrugă satul românesc, ce să mai, toată ţara, în complicitate cu nişte închipuiţi inamici ai României. În fine, toată gama de acuzaţii conspiraţioniste revărsate pe internet.

Pe cine ar afecta noile măsuri?

Ce ar trebui să facă aceia care vor să crească mai mult de cinci porci? Să se înregistreze în SNIIA şi să se autorizeze sanitar veterinar. Pe cine ar putea afecta aceste măsuri? Pe micii crescători care, deşi cresc maxim cinci porci, pe doi-trei dintre aceştia îi vând pe piaţa liberă, şi pe cei care cresc zeci, chiar sute de porci, fără să fie autorizaţi sanitar veterinar şi fără să aibă o formă minimă de organizare juridică. Cu siguranţă, cei mai vocali sunt cei din a doua categorie. Unii operează clandestin, sunt destule exemple în presa locală de ferme de porci neautorizate, descoperite de inspectorii DSVSA.

Care ar fi imperfecţiunea vizibilă a ordinului?

Una ar fi aceea că micii crescători care pot îngrăşa maxim 10 porci nu ar mai avea voie să vândă. Or, am mai scris în revista Ferma, 2500 de lei/exemplar câştigaţi de ei la finalul anului sunt foarte importanţi pentru bugetul familiei lor. Dacă ar fi instruiţi sanitar veterinar, ca să prevină transmiterea PPA, li s-ar putea permite să crească 10 porci şi să şi vândă câţiva dintre aceştia. Fiscalizarea s-ar putea face în cadrul normei de venit, fără să mai fie nevoiţi să se organizeze juridic înPFAsau ÎI. Cei care vor să crească zeci sau sute de porci pentru piaţă, dar refuză organizarea juridică şi autorizarea sanitar veterinară, constituie zona nevralgică a sectorului creşterii suinelor. Unii dintre aceştia se încadrează perfect nu stilului tradiţional-gospodăresc, ci stilului haiducesc.

Click AICI şi citeşte analiza publicată la finalul anului trecut în revista Ferma: ”Crescătorii de suine luptă pe două fronturi! ”

ÎNCREDEREA, CHEIA SUCCESULUI!

Ministrul Oros a anunţat (sursa Agro TV) că va retrage ordinul, dar problemele rămân. Poate ar trebui încercată o campanie de informare mai aplicată, în teren, pentru crescătorii de zeci sau sute de porci care nu s-au ridicat la nivelul industrial de producţie. Ar trebui convinşi să se asocieze, să le fie furnizată consultanţă pentru a depăşi barierele birocratice şi să fie aduşi în legalitate. Merită încercat!

LEGEA PORCULUI – DECIZII DE ULTIMĂ ORĂ

”Ordinul 5 porci” a stârnit reacţii şi dezbateri aprinse în spaţiul public. Ce prevede proiectul, cum argumentează MADR prevederile actului normativ, ce spun crescătorii şi opinia publică, ce decid autorităţile pe marginea acestui subiect, aflaţi în timp real de pe site-ul nostru de ştiri agricole www.agroinfo.ro.

un articol de

STELIAN RĂDESCU