Trecem în revistă șapte noi tehnologii pe care agronomul le-a introdus în practica agricolă din Insulă.

1. Sistemul de lucrări minime ale solului

În 2005 a renunţat complet la arătură şi la lucrările mecanice de întreţinere a culturilor. Cu toate că UE dorește să stimuleze aplicarea pe scară largă a practicilor care să conserve apa în sol, din păcate, sistemul lucrărilor minime nu este suficient de extins, consideră specialistul.

2. Îmbunătăţirea traficului cu utilajele în solă

„Constatăm că solul e tasat şi trebuie decompactat prin arătură ori scarificare. În timpul recoltării, remorca trebuie să stea la capul solei. Intrând în lan după combină se tasează solul cum nu se poate mai mult. Dacă este şenilată, maşina de recoltat realizează o tasare mai uşoră şi efectele vor fi mult diminuate. Aşa că atenţie la optimizarea traficului în solă”, avertizează agronomul.

3. Utilizarea silobegurilor

Lucian Buzdugan a fost primul în România care a introdus silobagul în IMB acum15 ani, după o vizită în Argentina. Marele avantaj al sistemului este acela că se poate depozita producţia cu o umiditate mai mare și, în plus, se evită cozile la descărcat şi imobilizarea combinelor în lan.

4. Optimizarea spaţiului de nutriţie a plantelor

„Suntem primii care am redus distanţa de semănat la culturile prăşitoare de la 70 cm la 50 cm. Spaţiul de nutriţie trebuie să fie de formă pătrată (preferabil circulară), iar distanţa între plante şi între rânduri să fie egală. Eu am semănat în Insula Mare a Brăilei 100 de hectare în pătrat. Avantajele imediate au fost: producţie suplimentară, grad de utilizare a apei mai bun şi utilizare sporită a îngrăşămintelor”,susţine Buzdugan.

5. Înjumătățirea normei de sămânţă la grâu și orz

ÎnInsula Mare a Brăilei se utilizează pentru semănat 320 de boabe germinabile per metru pătrat la grâu şi 200 de boabe germinabile per metru pătrat la orz.

6. Utilizarea datelor satelitare și a dronelor

Cu ajutorul acestei tehnologii de vârf se poate urmări starea de vegetaţie a culturilor pentru:

• a depista la timp carenţele unor elemente chimice în sol şi în plante;

• a observa atacuri ale agenţilor patogeni sau de dăunare;

• a obține date despre evoluţiile climatice.

În plus, utilizarea dronelor a intrat în… firescul tehnologiei!

7. O semănătoare care-i poartă numele

Mașina Focus 12.50 ST,care îi poartă numele, fiind proiectată și realizată de firma germană Horsch după ideile lui Lucian Buzdugan, este un agregat de semănat direct în mirişte pentru toate culturile. Printr-o singură trecere pe câmp, mașina reuşeşte să are, să niveleze, să aplice îngrășămintele şi să însămânţeze.

un articol de MARIAN MUŞAT