În cadrul fermei ”Scufița din Homița”, comuna Cristești, județul Iași, Laura și Antim Nechifor, doi tineri fermieri care practică legumicultură în sistem regenerativ (permacultură), pe o suprafață de aproximativ 5 mii de metri pătrați – câmp și solarii, caută în permanență să mențină solul viu.
DE LA BUCUREŞTI, ÎN MOLDOVA
”Noi am absolvit Facultatea de Horticultură din București, urmând respectivele cursuri tocmai pentru a pătrunde cât mai mult în tainele permaculturii. Aceasta a fost ținta noastră exclusivă, atunci când ne-am înscris la facultate. Au urmat şapte ani de activitate în cercetarea și producția legumelor ecologice, în zona capitalei.
Ulterior, am ajuns la concluzia că avem nevoie de un teritoriu diferit de acela în care ne aflam, care să răspundă tuturor rigorilor permaculturii. Așa s-a făcut să ne stabilim în Nord-Estul Moldovei, aici, în gospodăria bunicilor Laurei, la poalele Codrilor Pașcanilor”, îşi amintesc tinerii fermieri.
AU DOVEDIT CĂ DA, SE POATE!
Când au început activitatea, vecinii nu prea aveau încredere în reușita lor, spunându-le că, mai ales solul, dar și clima nu întrunesc toate calitățile necesare permaculturii. Însă, în timp și respectând întru totul regulile naturii, au reușit să găsească drumul către obiectivul menținerii solului sub coordonatele unui mediu viu, complex și capabil să interacționeze strâns cu plantele.
„Am ajuns la o diversitate foarte mare de legume, de exemplu numai la tomate avem peste 54 de soiuri, cu producții bune, stăpânite exclusiv pe baza intensificării activității microbiologice a solului, conservarea și, chiar, sporirea fertilității acestuia, principii asociate utilizării unor metode biologice de protecție”, spun soţii Nechifor.
1. ÎNCORPORAREA MATERIEI ORGANICE
Una dintre direcțiile de acțiune vizează încorporarea în sol a substanțelor organice provenite din ferme zootehnice. ”Am lucrat la ameliorare, deoarece, într-adevăr, aici pământurile sunt destul de lutoase. Oamenii din zonă se minunau, când vedeau că avem în cultură vinete, ceea ce ei nu puneau niciodată, zicând că nu ai cum să obții recolte. Ei bine, noi am ajus să obținem producții ce depășeau 80% din potențialul hibridului. Un element esențial a fost solul, aici nevorbind despre climă, deoarece vinetele au fost amplasate în spații protejate”, ne spune Antim.
2. RENUNŢAREA LA ARĂTURĂ
Ca abordare a ideii de îmbogățire a solului în elemente nutritive, în primul rând, legumicultorii au eliminat total arătura care, în timp, secătuiește solul și îl omoară, adică îl golește de resurse naturale și devii obligat să apelezi la fertilizare chimică. Ori, în cazul legumiculturii ecologice, este exclus să să ajungă la așa ceva.
În plus, arătura se formează harpanul, adică pe acolo pe unde trece talpa plugului rămâne un strat neted și impenetrabil pentru rădăcinile plantelor. Recomandarea este de a efectua o scarificare adâncă, spre a se rupe acel harpan, dacă s-a format și, apoi, nu mai ai treabă cu straturile de sol.
3. CARBONAT DE CALCIU ÎN SOL
Ulterior, soţii Nechifor administrează carbonat de calciu. Dar, atenție, nu acel produs secundar de la fabricile producătoare de îngrășăminte chimice, chiar dacă se vinde la un preț mult mai mic! „Noi utilizăm și recomandăm tuturor acea rocă simplă de carbonat de calciu, care se găsește sub formă măcinată”, spune legumicultorul.
De ce aduc GUNOI DE PASĂRE DIN… ITALIA şi cum fac fertilizarea cu macerate, aflaţi din Revista FERMA, ediţia 15-28 februarie 2022!
Puteţi comanda revista în format electronic AICI!
Ca insecticide, tinerii legumicultori ieșeni folosesc uleiuri, cum ar fi uleiul din sâmburi de citrice, combinat cu săpun de potasiu din surse vegetale.
În condițiile creșterii costurilor de producție, pentru a evita risipa și pentru a avea rezultate, înainte de orice alt demers este obligatorie efectuarea analizei solului, cu probe prelevate măcar din două-trei puncte diferite ale arealului de producție.
ANTIM NECHIFOR
Fermier Cristești, jud. Iași
Între plantele companion care se regăsesc în ferma Scufița din Homița se numără busuiocul, cimbrul, crăițele. Mulți dintre dăunătorii tomatelor sunt alungați de busuioc și de cimbru. Crăițele alungă nematozii din sol, tinerii fermieri ieșeni recomandând insistent ca în grădinile de legume să se planteze cât mai multe crăițe.
COŞUL CU LEGUME ECOLOGICE
Alături de cele 54 de soiuri de tomate, în ferma din Homița-Cristești se mai obțin și numeroase alte legume, care mai de care mai exotice și care au mult succes pe piețele din municipiile Pașcani şi Iaşi, livrări la domiciliu, la piața de weekend și pe platforma gustdeiasi.ro. Alături de roșiile mov, negre și albe, la mare căutare sunt morcovii galbeni, portocalii și mov, frunzele asiatice pentru salate, gen Mizuna, muștar de frunză, mangold, tomatillo, ardei, ardei iuți, gogoșari, castraveți, vinete, usturoi, ceapă albă, roșie și galbenă, varză, arză Kale, praz, fasole păstăi, gulie, broccoli, conopidă, ridichi, pepene roșu și galben, dovleac, porumb zaharat etc.
Dincolo de câștigurile financiare, obiectivele de căpătâi ale celor doi tineri fermieri sunt ameliorarea, menținerea și creșterea fertilității solului, conservarea sănătății acestuia făcând parte integrantă din stabilitatea agroecosistemului.
SECRETELE DIN FERMA SCUFIŢA
Dintre secretele reuşitei celor doi tineri horticultori, trebuie remarcate modalitatea de obţinere a legumelor şi transparenţa în relaţia cu beneficiarii, aceştia având acces la toate informaţiile legate de drumul de la seminţe şi până la legume bune de consumat.
Află de ce au ales soţii Nechifor permacultura?
Plan pe 5 ani! Care este prima ţară din lume care vrea să devină 100% ecologică?
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi
