7 BENEFICII NO-TILL TESTATE ÎN INSULA MARE A BRĂILEI - Revista Ferma
4 minute de citit

7 BENEFICII NO-TILL TESTATE ÎN INSULA MARE A BRĂILEI

Potrivit inginerului Mihai Solomei, directorul general al celei mai întinse ferme vegetale din Uniunea Europeană – cu 56.000 de hectare cultivate cu o producție anuală de cereale de peste 450 mii de tone – la această dată, în Insula Mare a Brăilei circa 93 la sută din suprafaţă se lucrează pe minimum-till şi doar pe 7% se aplică tehnologia no-till.

 

ZERO LUCRĂRI ALE SOLULUI!


Cum se face trecerea solului la no-till? Suprafaţa este pusă într-o pregătire superficială a solului pe o adâncime de 8-10 cm, cu mobilizarea şi încorporarea resturilor vegetale şi a producţiei secundare în sol, după care se trece direct la semănat.

„Cu cât intri mai puţin într-un sol şi-l tasezi mai puţin, cu atât el are mai multă viaţă în el. Cred că este o greşeală ca, la astfel de temperaturi de 35 de grade C, după ce ai recoltat, să intri cu plugul, să întorci brazda pe 25-30 cm, s-o expui la soare. Apa care mai e în sol se pierde în 3-4 zile, stratul devine uscat şi nu mai oferă condiţii de viaţă microorganismelor. Scopul nostru este de a închide solul şi a nu-i lăsa capilaritatea să piardă apa şi să dăm voie microorganismelor să descompună producţia secundară”, a explicat Solomei la postul naţional de televiziune.

 no till IMB_b

 

PRODUCŢII MEDII: 7,5 TO GRÂU


Fermierii insulari de la Aldahra – Agricost au finalizat cu bune rezultate campania de recoltare a păioaselor de toamnă.

În sezonul de producţie 2021/2022 au fost semănate 11.300 de hectare de grâu și 6.300 de hectare de orz, întreaga suprafață fiind prelucrată fără plug.

În structură, la cultura grâului a predominat genetica autohtonă, excelent aclimatizată condiţiilor pedologice, care a ocupat 65% din suprafaţă şi care a confirmat bunele rezultate ale cercetării agricole româneşti.

Mihai Solomei susţine că recolta de grâu obţinută a fost în jur de 7.500 kg boabe la hectar, iar cea de orz de 8.000 kg/ha, chiar dacă au fost condiţii de secetă şi jumătate din suprafaţă a fost amplasată la neirigat. 

no till IMB 2_b 

7 BENEFICII PRIN NO-TILL


Acest sistem are la bază introducerea seminţei direct în miriștea culturii premergătoare, fără a efectua niciun fel de altă lucrare a solului, cu excepţia deschiderii concomitent cu semănatul a unei benzi foarte înguste, pentru a permite încorporarea seminţelor în sol.

1. Conservarea apei în sol

2. Creșterea materiei organice

3. Reducerea eroziunii terenului

4. Creşterea fertilităţii solului

5. Micşorarea gradului de îmburuienare

6. Scăderea costurilor de producţie

7. Maximizarea profitului

 

E NEVOIE DE MAŞINI DE SEMĂNAT PERFORMANTE


Pentru sistemele de lucrări minime ale solului sau fără arătură (zero lucrări) trebuie schimbată gama de mașini cu agregate performante şi de înaltă precizie care, printr-o singură trecere pe camp, să înfiinţeze culturile direct în mirişte.

„Noi avem semănătoarea Focus Horsch pentru culturile de toamnă şi de primăvară cu ajutorul căreia aplicăm îngrășământul în benzi, în două etape şi în același timp. Fosforul este aşezat lângă sămânță (în lateral și în adâncime la 3-4 cm), dar şi la 10 cm sub sămânţă, oferind astfel plantelor posibilitatea de a-l utiliza în optim”, susţine directorul general al Aldahra – Agricost, Mihai Solomei.    

 

EXTINDEREA NOULUI SISTEM


Anul acesta, deja sunt peste 3.000 de hectare lucrate prin noul sistem. Rezultatele obţinute până acum fiind destul de bune, conducerea grupului de firme  Aldahra – Agricost şi-a propus extinderea în întreaga incintă insulară a sistemului de cultivaţie conservativ no-till.

În Insula Mare a Brăilei producţiile au crescut, în mimimum till, la niveluri maxime la aproape toate culturile. La porumbul irigat se obţin 15-17 to/ha.

Lucian Buzdugan este specialistul agronom care a inovat conceptul de fertilizare a culturilor în România. Click AICI şi vezi ce sisteme performante a introdus în Insula Mare a Brăilei?

 

 

 

un articol de

MARIAN MUŞAT

 

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Foto 1 iStock 1289621751 artbyPixel scaled De ce devin porcii agresivi?

De ce devin porcii agresivi?

Un subiect de maximă actualitate este studiul şi combaterea agresivităţii suinelor în condiţiile de exploatare tipice fermelor de suine moderne. […]

Citește mai multe știri →