Popularitatea rapiţei a crescut în ultimii zece ani în rândul fermierilor români şi pentru mulţi cultivatori este una dintre cele mai „bănoase” culturi şi prima care aduce bani în fermă.

Secerişul – primul mare examen al anului agricol

Campania de recoltat la rapiţă şi la cerealele păioase este primul mare examen al anului pentru fermele vegetale. În mod tradiţional, la noi în ţară, campania debutează la orz, urmând rapiţa şi apoi grâul. De obicei, decalajul dintre rapiţă şi grâu este de minim două săptămâni, până la o lună. Dar sunt şi sezoane în care recoltarea la rapiţă se suprapune cu începerea recoltării la grâu. Din cauza schimbărilor climatice şi a fenomenelor meteorologice adverse (furtuni, precipitaţii, etc.), timpul optim alocat campaniei de recoltare pentru fiecare cultură s-a restrâns.

foto: canva.com

Starea culturilor, gradul de coacere şi condiţiile meteorologice determină momentul începerii recoltării, dar buna desfăşurare a campaniei depinde în foarte mare măsură de pregătirea prealabilă a combinelor şi de logistica de transport. Ce avem de făcut?

1. Pregătiri de toamnă pentru campania de vară

Pregătirea combinelor pentru viitoarea campanie de recoltat ar fi trebuit să înceapă după finalizarea campaniei precedente (din toamnă).

• În toamnă, imediat ce fermierii au o perioadă mai liberă, se recomandă curăţarea combinelor de resturile vegetale şi de boabe şi aplicarea de capcane şi momeli pentru îndepărtarea rozătoarelor. În acest fel, se reduce probabilitatea ca rozătoarele să „cuibărească” în combină şi să provoace pagube, mai ales sistemului electric.

• Totodată, imediat după finalizarea campaniei de recoltare la porumb, operatorul are informaţia recentă despre eventualele probleme ale combinei şi poate să informeze echipa tehnică.

• De asemenea, este recomandată demontarea cât mai multor elemente: site, grătare, capace, chiar şi a planului înclinat/casa sitelor, acolo unde este cazul, şi curăţarea temeinică a acestora. „Desigur, cu cât combina este mai veche (şi/sau cu un număr mare de ore de funcţionare), cu atât mai ample vor fi lucrările de curăţare şi de verificare. La combinele mai vechi, recomandarea noastră este să se demonteze cât mai multe elemente mobile (ale combinei), astfel încât să fim capabili să verificăm cu mare atenţie gradul de uzură al acestor elemente”, ne-a explicat Florin Marin, director tehnic AgroConcept.

• Este foarte important ca revizia de iarnă să fie efectuată conform specificaţiilor producătorului. Mai ales la combinele cu un număr mare de ore de funcţionare, „trebuie să fim atenţi la întinderea curelelor şi a lanţurilor, urmărirea etanşeităţii în sistemul de treierare şi curăţire, respectiv integritatea şorţurilor de cauciuc care fac legătura între părţile fixe şi cele mobile ale sistemului de treierare şi cel de curăţire, etc. Totodată, sistemul electric trebuie verificat pentru a nu avea surprize”, a mai recomandat Florin Marin.

După 1000 de ore de funcţionare, ne putem aştepta ca anumiţi rulmenţi să nu mai fie în stare bună, iar înlocuirea acestora premergător campaniei ne poate salva un timp extrem de preţios la recoltare – FLORIN MARIN, Director tehnic AgroConcept

2. Revizii premergătoare campaniei de recoltare

Fiecare model de combină are stabilit de către producător un anumit interval de service, în cadrul căruia sunt recomandate anumite protocoale standardizate.

• În urmă cu 15-20 de ani, intervalul de înlocuire a uleiului de motor era de circa 250 de ore. Acum, la motoarele de ultimă generaţie, intervalul de schimb al uleiului se face la 500-700 de ore, ceea ce reduce costurile finale per hectar recoltat.
• Sunt anumite lucrări care fac parte din protocoalele de întreţinere după 10 ore de funcţionare (zilnic), altele săptămânal (50 ore de funcţionare), etc.
• În perioada iernii, se recomandă pornirea periodică a combinelor la circa 1-2 săptămâni.
• Cu 2-3 săptămâni înainte de campanie, se gresează combina în toate punctele. Chiar dacă aceasta a mai fost gresată în toamnă, „vaselina se întăreşte, se învecheşte şi va trebui înlocuită cu una nouă”, explică Radu Raica, tehnician de service la firma Mewi.

• Tot atunci, combina trebuie pornită şi tot sistemul de treierare – batoză, tocător şi header – va fi cuplat la turaţie moderată. „Trebuie urmărită evoluţia elementelor în mişcare, dacă se întorc lin, fără smucituri, fără zgomote ciudate. Practic, trebuie urmărită fiecare articulaţie, fiecare punct care presupune mişcare sau tensiune şi torsiune. Combina trebuie ţinută să meargă în gol minim jumătate de oră, la turaţie de lucru, şi urmărit dacă sunt fulii, rulmenţi sau lanţuri care se încălzesc”, a adăugat Radu Raica.

3. Reglaje specifice „la rece”, în funcţie de nivelul pierderilor

„La rece”, aceste reglaje se fac orientativ, conform protocolului standard pentru fiecare model de combină şi parametru de lucru (turaţie la aer, reglaje la site, etc.) apoi, „doar în câmp poţi să vezi exact care sunt reglajele de care ai nevoie”, ne-a spus Radu Raica.

Ce obiective urmărim? Se fac reglajele specifice prin încercare. Obiectivele principale sunt productivitatea cât mai bună şi cu pierderi cât mai mici. „Trebuie stabilit dacă deja există pierderi în câmp cauzate de condiţiile meteo anterioare sau de stadiul în care se află cultura. Dacă pe câmp sunt boabe sau spice căzute, acestea sunt evaluate înainte de a intra cu combina în lan. După aceea, se fac probe de lucru şi apoi avem posibilitatea să măsurăm volumul de pierderi imediat după header şi volumul de pierderi în spatele combinei. În funcţie de aceste pierderi, se fac noi ajustări ale parametrilor de lucru ai combinei”, ne lămureşte tehnicianul de service Mewi.

În câmp, condiţiile diferă de la o parcelă la alta, de la cultură la cultură. Contează şi calitatea culturii, dacă este curată sau cu buruieni, umiditate, etc.. De asemenea, dimineaţa, la prima oră sunt necesare anumite reglaje, iar după-masa, odată cu creşterea temperaturii şi cu scăderea umidităţii, aceşti parametri trebuie ajustaţi.

Se anunţă recolte bune şi o campanie de recoltare mai lungă. Producţiile vor fi mai mari şi automat viteza de înaintare la recoltat va trebui redusă, iar combinele vor fi mai solicitate – RADU RAICA, Tehnician de service la firma Mewi

4. Ajustări în funcţie de tipul combinelor: manuale sau automate

În funcţie de modul cum sunt efectuate reglajele parametrilor de lucru, există trei tipuri de combine, cu reglaj manual, semiautomat şi complet automat.

• Manual (modele mai vechi) – toate reglajele sunt efectuate de către operator: distanţele dintre bătător şi contrabătător, deschiderea sitelor, turaţia bătătorului, a ventilatorului, etc.
• Semiautomat – doar anumite reglaje sunt efectuate de către operator.
• Combinele „inteligente” – reglajele se efectuează complet automat pe parcursul întregii zile de lucru, ori de câte ori este nevoie. Astfel, operatorul se concentrează pe condus, descărcat, etc., iar combina gestionează automat parametrii de lucru.

Sistemul primeşte informaţii de la senzorii care măsoară şi ajustează automat viteza de înaintare şi parametrii de lucru, astfel încât productivitatea, calitatea boabelor şi pierderile să fie cele selectate de către operator. Desigur, nu toţi parametrii pot fi „setaţi” la maxim; se urmăreşte obţinerea unui „compromis ideal”, dorit şi acceptat de către fermier.

5. Combine clasice versus combine axiale

• La combinele clasice cu scuturători (căişori), se urmăreşte ca cea mai mare parte a boabelor să fie colectate în zona tobei de batere, astfel încât să se reducă la minim pierderile pe site şi scuturători. Grupul AGCO certifică un procent de batere de peste 93% în acestă zonă.
• La combinele axiale, aşa cum este gama Ideal, produsă de AGCO, cu un singur rotor longitudinal, sau în cazul combinele rotative din seria CR, produse de New Holland (cu două rotoare longitudinale), materialul este „procesat” la nivelul rotoarelor. La aceste combine viteza de lucru este mult mai mare.

6. Reglarea headerelor

La cele clasice:

• se ridică rabatorul la poziţia maximă şi se micşorează turaţia acestuia;
• se măreşte distanţa dintre aparatul de tăiere şi melcul de alimentare, prin retragerea acestuia din urmă;
• despărţitoarele de lan, prevăzute vertical cu cuţite de tăiere, pot reduce pierderile cauzate de mişcare; în cazul unei tăieri mai curate, mai puţine silicve vor fi afectate la contact.
• montarea extensiilor pentru rapiţă;

Headere specializate pentru rapiţă:

Dacă există pierderi imediat după header, atunci trebuie făcute ajustări la nivelul headerului. Rapiţa este o cultură „mai pretenţioasă” care prezintă un grad diferit de maturizare datorită ramificării puternice. De asemenea, silicvele superioare pierd mai rapid apa şi se scutură foarte uşor, în timp ce silicvele de pe ramurile inferioare pot fi încă verzi. Dacă umiditatea materialului recoltat este mare, atunci acesta „împrumută” din umiditatea sa boabelor de rapiţă. Folosirea headerelor specializate reduce pierderile.

În funcţie de gradul coacerii, de talia plantelor şi de înălţimea primelor ramuri, este recomandat ca tăierea să fie cât mai sus, astfel încât să se diminueze cantitatea de material care intră în combină, precum şi pentru a reduce transferul de umiditate de la tulpinile verzi către seminţe.

Headerele cu benzi transportoare conduc fluxul de material spre elevatorul principal şi asigură o uniformitate a fluxului de material la intrarea în combină, minimizând astfel scuturarea silicvelor în faţa headerelui. În plus, datorită vitezei cu care benzile deplasează materialul, creşte şi viteza de înaintare a combinei în câmp, comparativ cu headerele clasice. Practic, materialul nu este „împins” (aşa cum face melcul la headerele clasice), materialul este condus/transportat. Dezideratul fiecărui producător este ca toată rapiţa să intre în combină.

RECOLTARE ÎN CONDIŢII EXTREME

„Anul trecut am avut ocazia să însoţesc un grup de combine Fendt Ideal timp de 3 săptămâni, în situaţii foarte grele, pe moale, coacere inegală, teren variat şi între ploi. Acestea s-au comportat exemplar, indiferent de condiţiile de recoltare. Chiar cu headere mari, de peste 10 m, au avut un procent de pierderi surprinzător de mic şi o productivitate excelentă”, ne-a relatat Radu Raica.

CUM SE PREGĂTESC FERMIERII?

În procesul de pregătire a utilajelor agricole pentru recoltare, tehnologia combinelor şi priceperea mecanizatorului rămân cele mai importante garanţii ale unei campanii de seceriş fără prea mari bătăi de cap din punct de vedere tehnic. Click AICI şi vezi cum se pregătesc fermierii pentru seceriş!

un articol de

GHEORGHE GHIŞE