La finalul anului 2020, în comuna suceveană Moldoviţa, 18 crescători de vaci, preponderent din rasa Bălţată Românească, în mod comun, voluntar şi deschis, au înfiinţat, pentru a le asigura micilor producători servicii în sistem cooperatist şi pentru a construi împreună o afacere integrată, care să fie de durată şi profitabilă pentru fiecare membru cooperator.
sursa: Canva.com
În căutarea celei mai bune rase de carne
În zonă există şi Cooperativa Agricolă ”Runc Mold” Moldoviţa-Suceava, creată în urmă cu mai bine de un deceniu, ai cărei membri acum cresc vaci pentru carne, în mod preponderent. Activitatea acesteia a fost reluată tot la finalul anului 2020, la aproximativ un an de la trecerea în eternitate a fostului preşedinte şi fondator al cooperativei, Alexandru Crăiuţ.
Delegaţia celor două cooperative din Moldoviţa (de la stg. la dr.): Mugurel Balabasciuc, Gheorghe Semco, Gheorghe Oblezniuc şi Cornel Mortogan
La adunarea generală din data de 13 decembrie 2020, au fost aprobate noi cereri de aderare şi a fost ales un nou preşedinte, în persoana lui Mugurel Balabaşciuc. ”În prezent, cooperativa ”Runc Mold” este formată din 26 de membri cooperatori, fermieri care cresc vaci din mai multe rase. Însă, indiferent de rasă, această perioadă este una foarte delicată în ceea ce priveşte câştigul dobândit de către fermieri. Tocmai de aceea, ne-am gândit să încercăm să facem mai mult decât anumiţi paşi individuali, pentru a atrage succesul. În mod concret, am stabilit anumite obiective comune şi am pornit în căutarea soluţiilor concrete şi potrivite pentru atingerea respectivelor ţinte economico-sociale. În primul rând, ne interesează să identificăm clar care sunt rasele cele mai bune de vaci, care se pretează a fi crescute astăzi în zona noastră şi care este calea cea mai scurtă de a răspândi respectivele rase în exploataţiile membrilor cooperativei”, menţiona Mugurel Balabasciuc.
În aceeaşi măsură, este esenţială desfacerea producţiilor. De aceea se caută noi oportunităţi de a creşte veniturile membrilor cooperatori, prin valorificarea mai profitabilă a laptelui şi a cărnii.
Margareta Mihăilescu alături de Zoltan-Jozsef Haller
De altfel, creşterea animalelor este una dintre cele trei direcţii prin care se pot atrage venituri în zona lor montană, celelalte două domenii economice fiind exploatarea lemnului şi turismul. Cooperativa urmăreşte să crească veniturile membrilor cooperatori îmbinând activităţile din zootehnie şi turism, prin:
1. Proiecte pentru o unitate locală de procesare a laptelui;
2. Proiecte de atragere a cumpărătorilor-procesatori care să ofere preţuri mai mari.
3. Atragerea vizitatorilor în zona Moldoviţa, inclusiv prin fermele turistice.
Citeşte AICI care este obiectivul comun al celor patru mari asociaţii!
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi